Când oamenii se gândesc la Inteligenţă Artificială (AI), de cele mai multe ori îşi imaginează scene cu roboţi ucigaşi sau computere care dezvoltă inteligenţă proprie şi atacă omenirea.

 Filme de la Hollywood precum „Blade Runner” sau „The Terminator” au indus omenirii ideea că AI s-ar întoarce împotriva omenirii şi ar duce la dispariţia rasei, potrivit CNBC.

Pentru o industrie care ar putea genera peste 1 trilion de dolari în valoare de business anul acesta şi aproape 4 trilioane de dolari până în 2022, orice dubiu major implicaţiilor etice ar putea avea consecinţe semnificative.

AI este un cuvânt popular care este folosit cu uşurinţă în lumea de azi a businessului şi în presă, însă această tehnologie are deja un efect disruptiv asupra unor industrii – în principal asupra celora care se bazează pe mână de lucru brută.

În contextul în care tehnologia începe să se maturizeze iar marile companii încep să dezvolte aplicaţii din ce în ce mai sofisticate, americanii de la CNBC au discutat cu o serie de experţi pentru a înţelege care sunt cele mai mari temeri şi cele mai dezastruoase predicţii cu privire la AI.

Unul dintre principalele argumente împotriva răspândirii tehnologiei este şomajul masiv. Una dintre cele mai mari temeri ale analiştilor şi ale muncitorilor vine dinspre posibilitatea ca Inteligenţa Artificială se declanşeze un şomaj în masă la nivel mondial, în contextul în care din ce în ce mai multe locuri de muncă sunt automatizate, iar mâna umană nu ar mai fi necesară.

„Pierderile de locuri de muncă sunt probabil cea mai mare îngrijorare”, spune Alan Bundy, profesor în cadrul Universităţii din Edinburgh.

Potrivit lui Bundy, aceasta este temerea care a făcut loc populismului la nivel ideologic – acesta arată spre alegerile SUA din 2016 şi spre decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, ca exemple.

„Va fi nevoie de oameni pentru a orchestra o colecţie din ce în ce mai mare de aplicaţii, pentru a gestiona cazurile pe care tehnologia nu le poate gestiona, dar asta nu va ţine în loc pierderea locurilor de muncă, nu pentru mult timp”, adaugă el.

Susţinătorii tehnologiei spun că aceasta va duce la generearea unor locuri de muncă noi.

Nevoia de ingineri va fi din ce în ce mai mare, iar sofisticarea tehnologiei necesită şi sofisticarea forţei de muncă pentru a antrena şi dezvolta tehnologia.

Firma de cercetare Gartner prezice că AI va genera 2,3 milioane de locuri de muncă şi va elimina 1,8 milioane – o creştere netă de 500.000 de locuri de muncă, până în 2020.

O altă temere majoră este războiul. Apariţia aşa-numiţilor „roboţi ucigaşi” şi aplicaţiile militare bazate pe AI au îngrijorat experţii care spun că tehnologia ar putea duce la următorul război.

Cel mai vocal dezvoltator este Elon Musk, executivul Tesla, cunoscut pentru că îşi exprimă frecvent perspectivele cu privire la Ai şi a avertizat anul trecut că această tehnologie ar putea declanaşa Al Treilea Război Mondial.

Însă Musk nu este singurul, iar specialiştii susţin că armele autonome şi dezvoltarea capcacităţii de decizie a Inteligenţei Artificiale în situaţii militare poate da naştere unor războie generate de AI.

Există chiar şi un ONG care cere interzicerea acestor tipuri de aplicaţii. Campania Pentru Oprierea Roboţilor Ucigaşi, înfiinţată în 2013, cere guvernelor lumii să prevină dezvoltarea aplicaţiilor militare bazate pe inteligenţă artificială.

O altă temere mare a omenirii este supravegherea de masă. În China, această temere se concretizează în realitate cotidiană.

În mai multe oraşe din China este utilizată o combinaţie de tehnologie de recunoaştere facială şi AI pentru a ajuta autorităţile să-i descopere mai repede pe cei care încalcă legea. China este cunoscută pentru autoritarismul social, cultul personalităţii fiind încă un curent foarte prezent, chiar şi la 40 de ani după decesul lui Mao Zedong.

Iar criticii susţin că naţiunea se îndreaptă spre supraveghere totală, transformând societatea într-un coşmar Orwellian.

China a amplasat peste 200 de milioane de camere de supraveghere, potrivit New York Times. De asemenea, este singura ţară din lume care are un sistem de credit social care urmăreşte activităţile cetăţenilor şi îi punctează în funcţie de corectitudinea faţă de societate şi de plata ratelor şi facturilor la timp.