♦ Băncile de dezvoltare îşi vor primi capitalul din bugetul de stat, comisioane, dobânzi şi tarife din prestarea activităţilor, dar şi prin împrumuturi subordinate acordate de statul român ♦ Băncile de dezvoltare nu atrag depozite de la persoane fizice, iar conturile curente ale companiilor pe care le finanţează sunt considerate depozite.

Apariţia proiectului Băncii de Dezvoltare dă semnalul după goana după poziţiile unde vor fi instalaţi oa­meni cu salarii de peste 20.000 euro pe lună.

Sorina Faier, manging partner în cadrul companiei de executive search Elite Searcher, a spus pentru ZF că salariile pen­tru o poziţie de conducere a unei bănci în­cep de la 10.000 euro net şi pot ajunge până la 25.000 euro net pe lună.

„Conducerea băncii va trebui să vină din zona serviciilor financiare, ideal din do­meniul bancar. Trebuie să fi avut o poziţie simi­lară înainte sau cel puţin un vice­pre­şedinte la o bancă anterior. Salariile la pre­şedinţii din bănci pot ajunge până la 1 mi­lion euro anual, dar aici vorbim de bonu­suri în general, care sunt mult mai mari decât salariile fixe. De exemplu, salariul poate să fie 10.000 euro sau 15.000 de euro pe lună, iar la finalul anului să fie nişte bonusuri colosale în func­ţie de realizările preşedin­te­lui băncii. Depinde de ban­că, cât de mare e, ce oameni are de condus, targetul, dar cam aşa pornesc salariile, de la 10.000 euro net, până pe la 25.000 euro net pe lună“, a explicat Sorina Faier.

În acelaşi timp, Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în mana­ge­men­tul resurselor umane, sus­ţine că profilul pentru o asemenea poziţie de con­ducere în cadrul unei bănci de dezvoltare este rar în piaţă.

„Un asemenea profil este rar în piaţă. Am căuta un ban­cher de investiţii, cu vastă experienţă în industria lo­cală, mai ales pe pro­iecte de dezvoltare antrepre­no­rială sau de lucru cu autorităţile publice centrale şi locale. Ar trebui să aibă o experienţă vastă în bănci mari pe o poziţie exe­cutivă, capabil să construiască o instituţie bancară cu profil aparte. De asemenea, trebuie să fie pregătit să navigheze într-un mediu incert, cu schimbări legislative frecvente, un mediu puternic politizat, având o viziune mai degrabă pe termen scurt. Remuneraţia trebuie să fie cea din piaţă, la un nivel echivalent, indiferent că vorbim de bănci cu capital de stat sau private, româ­neşti sau străine“, a explicat Raluca Pârvu pentru ZF.

Dacă analizăm câştigurile şe­filor din băncile de stat existente în pre­zent, vedem că cei doi preşedinţi ai CEC Bank şi Eximbank, respectiv Bogdan Neacşu şi Traian Halalai, au câştigat peste 1,2 mil. lei în anul 2020, potrivit decla­raţiilor de avere publicate. Per total în anul 2020, Bogdan Neacşu, preşedintele CEC Bank, a înregistrat venituri de 254.800 euro, în timp ce Traian Halalai, pre­şe­din­tele Eximbak, a ajuns la venituri totale de 213.154 euro.

Având în vedere că salariile lunare a şe­filor CEC Bank şi Eximbank sunt în jurul a 20.000 euro pe lună, şefii băncilor de dezvoltare ar trebui să aibă salariile lunare cel puţin la un nivel similar.

Conform proiectului de lege privind măsurile cadrului de reglementare al Băncii de Dezvoltare, primii membri ai organelor statutare se vor nominaliza de către Ministerul Finanţelor prin ordin al ministrului finanţelor.

„Primii membri ai organelor staturare se nominalizează de către Ministerul Finanţelor prin ordin al ministrului finanţelor şi până la înmatricularea băncii de dezvoltare la Registrul Comerţului sunt remuneraţi din bugetul Ministerului Finanţelor, în cuantumul stabilit prin ordin al ministrului finanţelor. Mandatul primilor membri ai organelor statutare începe de la înmatricularea la Registrul Comerţului a fiecărei bănci de dezvoltare“, conform proiectului de lege pentru reglementarea cadrului general aplicabil băncilor de dezvoltare a României publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Din punctul de vedere al activităţii băncilor de dezvoltare, acestea vor putea acţiona atât în numele statului, cât şi în nume propriu, auditul activităţilor fiind evaluate separat de către Curtea de Conturi a României, se mai arată în proiectul de lege.

„Băncile de dezvoltare pot desfăşura, ca regulă generală, activitate în nume şi cont propriu, prin utilizarea resurselor proprii, dar pot exista şi activităţi desfăşurate în nume şi cont stat, pe bază de mandate, cum ar fi administrator de Fond al Fondurilor, participarea la Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări sau participarea la programe guvernamentale. Tipurile de activităţi desfăşurate de o bancă de dezvoltare atât în nume şi cont propriu, cât şi în nume şi cont stat se vor detalia prin hotărâre a Guvernului“, conform proiectului.

În acelaşi timp, băncile de dezvoltare, prin activităţile în numele şi contul statului, pot implementa sau administra instrumente financiare finanţate din fonduri europene şi pot acorda finanţări în cadrul fondurilor şi iniţiativelor de investiţii la nivelul Uniunii Europene, inclusiv investiţii co-finanţate de Grupul Băncii Europene de Investiţii sau de alte instituţii financiare internaţional.

Având în vedere că băncile de dezvoltare pot acţiona pe două căi, proiectul de lege subliniază faptul că BNR nu este ţinută responsabilă de îndeplinirea obiectivelor băncilor de dezvoltare. Astfel, în activitatea de autorizare şi supraveghere a băncilor de dezvoltare, BNR este competentă exclusive în aceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor legislaţiei bancare în legătură cu activitatea bancară derulată de acestea în nume şi cont propriu.

„Totodată, BNR nu este ţinută responsabilă în ceea ce priveşte respectarea de către băncile de dezvoltare a legislaţiei în materie de ajutor de stat inclusiv în ceea ce priveşte mecanismul de prevenire a fenomenului de excludere (crowding-out) a instituţiilor financiare private, a legislaţiei europene privind administrarea de instrumente financiare din fonduri europene şi de acordate de finanţări în cadrul fondurilor şi iniţiativelor de investiţii la nivelul UE, a legislaţiei din domeniul finanţelor publice.“

Din perspectiva capitalizării, băncile de dezvoltare, sursele de finanţare pentru ca acestea să îşi desfăşoare activitatea includ, printre altele, fonduri de la bugetul de stat, dar şi împrumuturi subordonate acordate de statul român.

„Sursele de finanţare necesare pentru derularea activităţilor desfăşurate de băncile de dezvoltare sunt: comisioane, dobânzi şi tarife din prestarea activităţilor (...), fonduri contractate de pe piaţele financiare, fonduri încredinţate pe bază de mandate de autorităţi ale administraţiei publice sau în cadrul iniţiativelor de investiţii la nivelul UE, fonduri de la bugetul de stat pentru asigurarea capitalizării băncii de dezvoltare, la autorizare şi pe parcursul activităţii, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor cu taxele şi tarifele necesare înfiinţării fiecărei bănci de dezvoltare, venituri din privatizare, împrumuturi subordinate acordate de statul român, allte surse de finanţare, stabilite prin hotărâre a Guvernului“, se mai arată în proiectul de lege.

De asemenea, băncile de dezvoltare nu atrag depozite de la persoane fizice pentru a nu exista concurenţă cu băncile comerciale, iar conturile curente ale companiilor pe care le finanţează sunt considerate depozite.

Deşi crearea unei bănci de dezvoltare este un proiect care are aproape 7 ani în spate, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a spus recent pentru ZF că nu este nevoie de o bancă de investiţii de stat, chiar dacă în teorie este o societate care poate acţiona numai pe principii comerciale, în final s-a dovedit din practică c  nu poate să scape de influenţa politică, ca orice instituţie de stat.

Crearea Băncii de Dezvoltare a României vine după discuţii şI proiecte legislative care au apărut în urmă cu aproape 7 ani şi a trecut prin guvernarea Cioloş, PSD, Orban şi Cîţu. În 2015, Guvernul plănuia să construiască o bancă de dezvoltare pe structura EximBank, urmând să aplice modelul băncii de dezvoltare BGK din Polonia.