Previzibil, primele afectate de decizia Fed au început să fie monedele economiilor emergente, întotdeauna vulnerabile la intrări şi ieşiri masive de capitaluri speculative, iar unda a început cu economiile deja devenite vulnerabile din cauza unor dezechilibre macro, în special legate de deficitele de cont curent, şi din cauza instabilităţii politice, ca Ucraina, Argentina şi Turcia.

După revoltele violente din vara trecută contra regimului premierului Recep Tayyip Erdogan, Turcia continuă să se confrunte cu un şir de scandaluri de corupţie la nivel înalt, cu tot cu acuzaţii la adresa justiţiei care ar fi controlată de acelaşi premier Erdogan, astfel încât protestele violente au reînceput. Anul trecut, lira a pierdut 30% din valoare faţă de dolar, iar de la jumătatea lui decembrie până acum a mai pierdut încă 10%.

Autoritarismul premierului s-a manifestat, mai nou, şi în cazul băncii centrale, a cărei decizie de a majora dobânzile a fost criticată puternic de Erdogan, pe motiv că destabilizează economia. Pentru orice eventualitate, Erdogan a anunţat însă că lucrează la un "plan B sau C" pentru economie şi susţinerea lirei, care va fi anunţat în curând. În acelaşi timp, banca centrală a majorat puternic estimarea de inflaţie pentru 2014, de la 5,3% la 6,6%.

Analiştii financiari enumeră pe lista viitoarelor posibile victime ale ieşirilor masive de capital speculativ ţări ca India, Indonezia, Africa de Sud şi Thailanda.