Si totusi se misca
Sub pumnul de fier al Bancii Nationale, leasingul pierde avantajele pe care le avea in fata creditelor bancare. Ce vor face firmele de leasing pentru a putea concura cu bancile?
Sub pumnul de fier al Bancii Nationale, leasingul pierde avantajele pe care le avea in fata creditelor bancare. Ce vor face firmele de leasing pentru a putea concura cu bancile?
Contractele de leasing financiar sunt din aceasta saptamana asimilate altor credite, dupa ce a fost adoptata legislatia privind institutiile financiare nebancare (IFN). Acestea sunt acum supravegheate de Banca Nationala, care - in incercarea de a controla expansiunea creditului - a inclus in calculul capacitatii de indatorare si creditele acordate de IFN. Intrat sub aripa bancii centrale, leasingul va fi considerat de-acum inainte similar unui credit imobiliar sau de consum. Astfel ca, de acum incolo, toate contractele de leasing se supun reglementarilor bancare in ce priveste avansul minim, iar ratele de leasing sunt luate in calculul gradului de indatorare.
Firmele de leasing pierd astfel avantajele pe care le aveau cand piata nu era monitorizata de banca centrala. Pana sa intre sub monitorizarea bancii centrale, doar conducerea firmei de leasing stabilea nivelul minim al veniturilor, avansul, procentul din venituri pana la care se putea calcula rata si toate celelalte conditii de creditare.
De altfel, acest atu a permis dezvoltarea rapida a industriei de leasing. Intr-o perioada in care bancile cu greu acordau credite firmelor mici si persoanelor fizice, companiile de leasing s-au impus prin accesibilitatea creditelor, chiar la costuri ceva mai mari.
In ultimii ani insa, bancile au devenit mult mai deschise catre finantarea populatiei, extinzandu-se masiv, iar creditele pentru persoane fizice, mai ales cele de consum, au crescut exponential. Nici leasingul nu a stat pe loc, iar companiile de profil au incercat sa-l transforme dintr-un instrument folosit aproape exclusiv pentru achizitia de autovehicule intr-o modalitate de finantare a investitiilor in echipamente. Astfel, leasingul a crescut in ritm constant, ajungand in zece ani la circa 2,5 miliarde de euro, potrivit estimarilor pentru 2006 ale Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare (ALB). Valoarea este cu 24% mai mare decat in anul anterior, iar o crestere importanta este asteptata si pentru 2007, spune presedintele ALB, Septimiu Postelnicu, in opinia caruia piata de leasing va creste cu 20%. Dar leasingul a mai primit o lovitura si din partea autoritatilor fiscale. De anul viitor, taxa pe valoarea adaugata se va aplica la intreaga rata de leasing, nu numai la principalul datoriei, asa cum s-a intamplat pana acum. Altfel spus, la rata se va adauga si TVA pe dobanda.
Totusi, Postelnicu apreciaza ca schimbarile legislative nu vor afecta cresterea, desi recunoaste ca leasingul nu mai are aceleasi avantaje in fata creditelor. "Piata de leasing trebuie sa-si largeasca acum paleta de servicii", crede el. Ceea ce ar putea mentine atractivitatea leasingului. "Cand vom avea mai multe servicii, leasingul va avea un avantaj in fata creditului", sustine presedintele ALB.
Si alti reprezentanti ai industriei financiare sunt optimisti. Claudiu Stanescu, presedintele BCR Leasing, spune ca "asa cum bancile au gasit solutii, la fel se va intampla si in cazul firmelor de leasing". Cu toate incercarile BNR de a frana cresterea creditului de consum - prin majorari ale dobanzilor, ale rezervelor minime obligatorii sau diminuarea pragului maxim de indatorare - bancile comerciale au gasit modalitati pentru a continua expansiunea creditarii.
Si Petru Rares, presedintele Institutului Bancar Roman (IBR), crede ca leasingul mai are potential de crestere, la fel ca intreaga activitate de creditare. "In Romania, leasingul reprezinta 3% din PIB, in timp ce in zona euro ponderea este de 20%", spune Rares, adaugand ca, si pe partea de credite de retail, piata romaneasca este mult in urma statelor din zona euro, unde ponderea in PIB a creditelor pentru populatie trece de 50%, fata de 7,7% in Romania. Reprezentantii ALB remarca insa ca deja structura pietei de leasing este in schimbare. Piata auto, care a fost in ultimul deceniu motorul cresterii industriei, da semne ca va ceda dominatia absoluta. Dupa prima jumatate a acestui an, spune Postelnicu, masinile reprezentau 64% din totalul contractelor incheiate de companiile membre ale ALB, fata de 82% in anul 2005. Un sprijin puternic poate veni si din partea sectorului public, care - apreciaza Septimiu Postelnicu - va folosi din ce in ce mai mult leasingul. De altfel, echipamentele si constructiile vor sta la baza cresterilor viitoare ale industriei leasingului, sustin reprezentantii asociatiei. Astfel ca, dupa ce si-au cumparat deja masinile, romanii ar putea sa-si ia si casele in leasing.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
- Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană