Intr-o lume a PC-urilor dominata autoritar de Microsoft, sistemul de operare gratuit Linux incepe sa isi faca loc. Dupa ce a reusit sa acapareze o parte consistenta din piata de servere, Linux are de infruntat cel mai rezistent inamic: obisnuinta utilizatorului.

La inceputul anilor 90, un student la Universitatea din Helsinki s-a gandit, din amuzament, sa creeze un sistem de operare pentru computerele personale. Nu era neaparat nemultumit de Macintosh sau de Windows, care erau si ele in perioada "copilariei". Vroia sa aiba pe computerul personal un sistem Unix, ca acela de pe serverele universitatii sau ale companiilor.

Linus Torvalds a plecat de la o incercare similara, un sistem de operare numit Minix, adica un Unix mai mic. Torvalds i-a imbunatatit timpul de raspuns si a adaugat alte facilitati care sa il faca potrivit pentru utilizarea de zi cu zi. Prima varianta a sistemului a fost gata la inceputul lui 1991, dar Torvalds nu s-a gandit nici o clipa sa comercializeze ceea ce a creat, ci a distribuit codul de programare oricui se arata interesat. Ideea a prins si mai multi pasionati au inceput sa lucreze la imbunatatirea a ceea ce a creat finlandezul.

Asa s-a nascut Linux, un sistem de operare gratuit, pe care specialistii il considera mai stabil, imun la atacuri si virusi, care poate fi folosit atat pe computere personale, cat si pe servere. Asa s-a nascut si ideea de "open source" - programe de calculator gratuite, la a caror conceptie are acces toata lumea si care pot fi imbunatatite de oricine doreste si se pricepe.
La aproape 15 ani dupa, gigantul hi-tech IBM recomanda angajatilor sai sa utilizeze software open source.
Pentru a naviga pe Internet, angajatii companiei au fost sfatuiti sa foloseasca browserul Firefox al celor de la Mozilla in locul Internet Explorer-ului de la Microsoft. Mai mult - si de data aceasta nu ca recomandare - IBM va transfera toate operatiunile sale pe computere care folosesc sistemul de operare Linux, spun oficialii companiei.

Vrand-nevrand, batalia pe care Windows o purta cu serverele de tip Unix, intre care si cele Linux, ca varianta a Unix, se va purta si pe calculatoarele personale. In timp ce Windows pare sa castige tot mai mult teren pe servere, in detrimentul sistemului de operare Unix, variantele pentru PC ale Linux incep sa conteze in piata. Dar Linux avanseaza si in detrimentul "parintelui" sau, Unix, la capitolul servere. Potrivit IDC, pe o piata in crestere, vanzarile de servere Unix au adus in primul trimestru din acest an venituri cu doar 2,8% mai mari si o crestere cantitativa de 5%, fata de perioada similara a anului trecut. In schimb, varianta Windows pentru servere a adus, in aceeasi perioada, cu 12,3% mai multi bani pentru Bill Gates, vanzandu-se cu 10,7 procente mai bine decat in primul trimestru din 2004. Dar serverele care opereaza Linux "sparg" topul, cu o crestere valorica a vanzarilor de 35%.

Vorbind cinstit, care ar fi insa sansele ca Linux sa ameninte suprematia sistemului de operare Windows pe computerele personale? Sau, de ce ar fi mai bun un server bazat pe Linux decat unul pe care ruleaza sistemul de operare al Microsoft? Si, in afara de faptul ca nu costa nimic, de ce ar fi de preferat o solutie open source la care au contribuit mai multi creatori in diferite etape de evolutie a acestuia, in loc de produsul unei singure companii, creat si dezvoltat de aceeasi echipa de cercetatori? "Avantajele unei platforme fata de o alta platforma constau in capabilitatea de a oferi raspunsuri cat mai precise problemelor pe care clientii le au si de a oferi o valoare de business mai buna", sustine Dan Bulucea, Platform Strategy Manager la Microsoft Eastern Europe. "Clienti si analisti deopotriva au conchis ca aceasta abordare ofera mai multa valoare si reduce TCO-ul (total cost of ownership), prin productivitate, eficienta si management superior platformei Linux."

Cu alte cuvinte, daca toata lumea de la birou are Windows pe PC, un server comandat tot de Windows se va intelege mult mai bine cu computerele respective. Si mai ieftin. Dar daca am avea un server Linux si tot Linux pe computerele personale? Nu ar fi si mai ieftin, din moment ce Linux nu costa nimic? Acest lucru e cam greu de realizat, din cel putin doua motive. Mai intai, daca o asemenea arhitectura de retea e posibila la IBM, in multe alte organizatii, un alt "ecran" al computerului decat cel al Windows i-ar pune pe multi in incurcatura. Iar banii de scolarizare a personalului pentru a folosi un sistem de operare gratuit aproape ar echivala costul licentelor Microsoft Windows si Office pentru calculatoarele respective.

Nu sunt putini cei care afirma ca vulnerabilitatea Windows in fata atacurilor informatice provine din faptul ca, pur si simplu, toata lumea incearca sa il "sparga", din moment ce acest sistem de operare ruleaza pe 95% din calculatoare. De ce sa infectezi cu virusi un Mac sau un computer cu Linux la bord? Cate potentiale victime ai avea? 5% din utilizatorii de computere?

Doua studii invocate de Microsoft vin sa zdruncine putin mitul securitatii aproape imbatabile a sistemului de operare Linux. Primul este de la Security Innovation, publicat recent, care compara facilitatile de securitate din bazele de date. Ca o concluzie a acestui studiu, analistii subliniaza ca bazele de date Microsoft au mult mai putine vulnerabilitati decat cele care ruleaza pe platforma Linux. Cel de-al doilea studiu este facut de Wipro Technologies, publicat in aprilie. "Comparand costurile de patch management (managementul update-urilor) in platforme Windows si platforme Linux, analistii au descoperit ca desktop-urile Windows sunt cu 14% mai ieftin de intretinut decat desktop-urile Linux, in timp ce serverele Windows sunt cu 13% mai ieftin de intretinut decat serverele Linux", citeaza Dan Bulucea din studiul celor de la Wipro.

Dar cel mai mare impediment pentru raspandirea unui sistem de operare bazat pe standarde deschise, chiar si unul destul de raspandit cum e Linux, printre utilizatorii obisnuiti, il constituie lipsa aplicatiilor.
Fara nici un fel de gluma, ati vazut vreodata un joc de calculator pentru Linux? Jocurile sunt primul pas al unui utilizator incepator catre lumea informaticii. Si daca te-ai obisnuit cu Windows, in 90% din cazuri vei continua cu Windows.

Eva Beck, open source and Linux Business Manager pe zona EMEA la HP, spune ca nivelul de pregatire al consumatorilor pentru o schimbare de mediu de lucru, cum e trecerea de la Windows la Linux, e scazut. Doar utilizatori cu abilitati tehnice mai avansate ar putea face trecerea fara probleme. La fel, pentru munca de birou, "nivelul de acceptare este doar mediu", afirma ea. In schimb, cei care lucreaza mult cu computerul, acceseaza baze de date si efectueaza schimburi permanente de baze de date si tranzactii, sunt suficient de pregatiti pentru schimbare. Singurele probleme ar putea aparea la navigarea pe Internet si la functiile de posta electronica.

Un browser a carui infatisare si functii sunt diferite de Internet Explorer si un client de mail, altul decat Outlook sau Outlook Express, proprietatea Microsoft, ar putea cauza neplaceri.
Dar exista si variante mai putin neplacute pentru cei care vor sa faca benevol trecerea la Linux. Pe un computer cu doua hard-diskuri se poate instala Linux pe unul din ele, in paralel cu Windows. Din pacate, cele doua sisteme nu pot fi folosite simultan. Dar nu pentru mult timp.

Epoca procesoarelor dual-core (doua procesoare intr-unul singur) si-a facut debutul. Iar versiunea a treia a softului Xen de la XenSource va asigura managementul optim al accesarii procesoarelor si a memoriei computerelor de catre doua sisteme de operare simultan. In viitor, odata cu procesoarele multi-core, accesul simultan va putea fi posibil pentru mai multe sisteme de operare. Nu ati dorit niciodata sa aveti doua computere separate - cel de acasa si cel de la serviciu - intr-o singura carcasa? Fiecare dintre ele cu politica lui de securitate si acces la baze de date sau Internet? "S-ar putea sa fie asa, dar cred ca merita sa ne intrebam de ce sa facem acest lucru", spune Bulucea. "Clientii doresc o platforma care sa le permita sa isi scada costurile, dar care in acelasi timp sa le ofere valoare si avantaje de business, nu sa instaleze si sa intretina mai multe sisteme de operare - o optiune care poate fi foarte scumpa."

Asadar, care e finalitatea? Ce nevoie avem de mai multe sisteme de operare? Sa alegem din lista de motive unul singur. Nu securitatea mai mare, nici viteza sporita cu care ruleaza, nici macar faptul ca e gratuit nu ar fi acest motiv. In multe cazuri, un sistem de operare necesita costuri in plus pentrru achizitionarea de softuri suplimentare, care sunt uneori mai scumpe decat cele integrate in platforma Microsoft. Motivul ar fi libertatea de a alege din mai multe optiuni. Windows sau Linux. Sau amandoua.