Studiul Euro Health Consumer Index plasează România pe penultimul loc în Europa la calitatea sistemului public de sănătate, cu un scor de doar 549 de puncte din maximumul de 1.000 posibile, datele fiind aferente anului 2018.

Health Consumer Powerhouse (HCP) este o organizaţie de cercetare care publică începând din 2004 studii comparative despre performanţa sistemelor naţionale de sănătate din Uniunea Europeană şi din alte ţări.

Studiile se bazează pe sondaje proprii realizate de organizaţie pentru a vedea perspectiva consumatorului, dar şi date furnizate de autorităţile din Sănătate din fiecare ţară în parte.

„România are probleme severe cu ma­nagementul întregului sector public. Albania, România şi Bulgaria sunt afectate de structuri vechi ale sistemului de sănătate, care implică şi costuri mari în îngrijirea pacien­ţilor“, se arată în studiul Euro Health Consu­mer.

Indicatorii luaţi în calcul de HCP sunt drepturile pacienţilor, accesibilitatea siste­mului de sănătate, veniturile, gama de servicii, prevenţia şi medicamentele folosite.

România nu reuşeşte să atingă valoarea maximă stabilită de cercetători la niciunul dintre cei şase indicatori. Nicio ţară însă nu atinge maximumul de puncte la toate cele şase criterii de comparaţie. Cel mai mare nivel atins de sistemul public românesc a fost la accesibilitatea sistemului, unde a înregistrat 175 de puncte din 225 maximum.

La polul opus, cel mai slab nivel a fost la medicamente, doar 33 de puncte din 100. În ultimii ani, România s-a confruntat cu crize de medicamente, în special ale celor de care pacienţii sunt dependenţi.

De exemplu, pacienţii cu cancer s-au plâns de lipsa sau accesul dificil la medica­mente pentru tratament, iar periodic apar diverse crize care afectează pacienţii, cum a fost în 2018 criza imunoglobulinei, o subs­tanţă folosită pentru afecţiunile imune. Şi în plină pandemie, în 2020, Euthyrox, un medi­cament folosit în afecţiunile tiroidei, încă nu este de găsit în unele farmacii, care au început să pună afişe privind lipsa acestui medica­ment pe uşi astfel încât pacienţii să ştie că nu pot găsi în farmacia respectivă medicamentul căutat.

România stă prost şi în ceea ce priveşte veniturile alocate sistemului de sănătate, cu un punctaj de 133 din 300, specialiştii din sănătate plângându-se fie de lipsa banilor pentru investiţii, fie de folosirea acestora în mod ineficient. Cel mai bine cotat sistem de sănătate este cel elveţian, cu un scor de 893 de puncte, urmat de cel olandez şi norvegian. De altfel, ţările nordice sunt printre cel mai bine cotate sisteme de sănătate, în vreme ce statele din Europa Centrală şi de Est sunt pe ultimele poziţii în clasament. Italia şi Spania, două dintre cele mai afectate ţări europene de criza coronavirusului, se plasează în partea de jos a topului, fără să depăşească 700 de puncte.

Doar 11,4 mld. lei au fost bugetaţi pentru Ministerului Sănătă?ii în 2020, o scădere de 23% fa?ă de anul trecut. Banii de la minister merg în general în investi?ii în spitale, în aparatură, în plă?ile salariilor medicilor reziden?i. Pentru Casa de Asigurări de Sănătate au fost bugetaţi 41 mld. lei în 2020,  bani care merg în decontările serviciilor medicale pentru pacienţii asiguraţi şi în salariile personalului medical din sisemul public. Sănătatea nu a reuşit nici în 2020 să treacă de 6% buget din Produsul Intern Brut, un prag critic propus de toţi actorii din sănătate, de la medici la manageri sau oficiali. în comparaţie cu media europeană, România se află la jumătatea alocărilor, media statelor UE fiind de 9% din PIB.