Astfel, 44% dintre angajatorii care au răspuns sondajului au arătat că lipsa forţei de muncă suficiente sau adecvate a afectat cu până la 10% profitul anual al companiei, alţi 15% au spus că impactul a fost şi mai mare, de până la 20%, iar 8% a depăşit chiar şi acest prag. Totodată, doi din cinci angajatori reclamă faptul că cifra de afaceri a scăzut cu până la 10%, în timp ce 17,8% spun că scăderea a fost de până la 20%, iar 8% chiar peste acest prag, inclusiv peste nivelul de 30%. Circa o treime dintre respondenţi au spus că nu au fost afectaţi în acest sens.

Pentru a compensa deficitul de angajaţi, aproximativ o treime dintre angajatori au recrutat oameni nespecializaţi pe domeniul cerut, dar pe care i-au instruit intern. Alţi 13,6% au angajat mai mulţi studenţi sau au reconvertit profesional o parte dintre angajaţi, pentru a acoperi domeniul unde le lipseau specialişti, conform răspunsurilor oferite de 13,1% dintre angajatori. Totodată, pentru 11,4%, soluţia a fost să angajeze mai mulţi oameni din împrejurimi, care fac naveta zilnic. Aproape 9% au investit mai mult în tehnologie, pentru a înlocui resursa umană. Mai puţini sunt cei care au fost nevoiţi să angajeze pensionari, ori să apeleze la forţă de muncă din afara ţării.

În ordinea relevanţei răspunsurilor, cel mai greu se găsesc angajaţi în domeniile: producţie, vânzări, IT, inginerie, logistică, financiar-contabil şi customer service. Nivelul de experienţă cel mai greu de recrutat este mid-level (52,5% dintre respondenţi), entry-level (27,7%), senior level (19,8%). Marea majoritate a angajatorilor reuşeşte să recruteze angajatul potrivit în cel mult două luni de la anunţarea postului. În unele situaţii, însă, găsirea candidatului potrivit pentru un anumit post, de la momentul lansării anunţului de recrutare, poate dura între două şi trei luni, au spus 13% dintre respondenţi, iar 10% au arătat că poate dura chiar şi trei-şase luni.

Mai bine de jumătate dintre angajatori (53,5%) spun că principala cauză pentru care nu reuşesc să ocupe în timp util posturile disponibile în companie o reprezintă faptul că potenţialii angajaţi, mai ales dintre cei tineri, au aşteptări prea mari în raport cu abilităţile / specializările lor. Aproape o treime afirmă că nu sunt suficiente resurse umane specializate în piaţă, iar 11% nu reuşesc să facă faţă competitorilor, care oferă pachete mai generoase de beneficii salariale şi extra-salariale.

În ceea ce priveşte deficitul de angajaţi la nivel de piaţă, cei mai mulţi dintre respondenţi (33%) cred că principala cauză o reprezintă lipsa de interes din partea forţei de muncă inactive profesional în a se califica. Alţi 25,7% cred că principalul motiv îl reprezintă salariile prea mici care pot fi oferite de către angajatori. Alte cauze sunt emigrarea specialiştilor (24%), dar şi închiderea şcolilor profesionale (12%).

Opt din zece angajatori aveau, la momentul efectuării sondajului, până la zece posturi vacante, în jumătate din cazuri fiind nevoie de unu-cinci angajaţi pentru fiecare post. Cele mai multe posturi disponibile erau în departamentele: vânzări, producţie, inginerie, administrativ, financiar-contabil, IT şi logistică.