Sistematic subfinanţate de către gu­vern, confruntate cu deficite în creş­tere de asistenţi, asistente medicale, medici şi specialişti, spitalele din Ungaria se îneacă în datorii record către furnizori. Unele sunt forţate să-şi închidă din departamente, iar o asociaţie a medicilor spune că de fapt guvernul se retrage din sistemul de sănătate al ţării, cedând locul companiilor private. Dar cu astfel de probleme se confruntă în general sistemele de sănătate est-europene.

Spitalele poloneze au început anul cu datorii de peste cinci miliarde euro, în creştere cu 580 milioane euro faţă de anul anterior, po­trivit datelor oficiale. Spre comparaţie, spitalele ungare aveau la finalul lunii februarie datorii echivalente cu 252 milioane euro către furni­zori. În Cehia, considerată cea mai matură economie din regiune, datoriile au forţat privatizarea multor spitale.

În prezent, guvernul permite acu­mularea de deficit în sistemul de sănătate – estimat că va ajunge la 355 milioane euro în acest an -, ceea ce poate duce la falimen­ta­rea unora dintre companiile de asigurări din sănătate, aver­ti­­zea­ză reprezentanţii industriei de profil. Dintre spitalele de stat existente, multe îşi închid din departamente pentru că personalul nu mai vrea să muncească suplimentar.

Prin presă circulă poveşti despre pacienţi care au găsit mai uşor ajutor în spitale din Ger­mania decât în cele de la ei din ţară. În Ungaria, scrie Portfolio, se întâmplă din ce în ce mai des ca activitatea departamentelor din spitale să fie suspendată temporar. Circa 10-15% din aceste întreruperi se datorează problemelor legate de echipamente. Spre exemplu, secţia de pneumologie a spitalului din Dunaújváros, nu departe de Budapesta, este închisă anul acesta până în septembrie din lipsă de medici, a anunţat Centrul Naţional pentru Sănătate.

Pe 21 februarie autorităţile au emis aproa­pe 30 de astfel de decizii. În Kapuvár, un orăşel de lângă graniţa cu Austria, a fost suspendată acti­vi­tatea de ambulatoriu a secţiei de oncolo­gie, ce­ea ce înseamnă că pacienţii trebuie să călăto­reas­că 60 de km până la cel mai apropiat spital de profil. Foarte rar, şi doar contra unui comision, se mai pot face programări la psihiatrie.

În faţa acestor provocări, secretarul de stat responsabil cu sănătatea a declarat că pe ter­men lung se încearcă implicarea furnizorilor pri­vaţi de servicii de sănătate în sistemul fi­nan­ţat de stat. Pentru acest lucru este necesară o de­cizie a guvernului. Până atunci, trenul înda­to­rării spitalelor devine de neoprit. Andrea Ficzere, vicepreşedintele Asociaţiei Spitalelor Ungare, a atras atenţia că materialele, echipa­mentele şi serviciile necesare pacienţilor s-au scumpit semnificativ în ultimele luni, în medie cu 30-50%, iar în unele cazuri cu 100%, în timp ce finanţarea nu s-a schimbat de ani de zile.

Din aceste motive, cu foarte puţine excep­ţii, serviciile spitaliceşti produc pierderi. „Din cauza datoriilor mari, unii furnizori livrează doar după ce primesc plata în avans, astfel că unele spitale nu pot achiziţiona anumite mate­riale şi medicamente“, a spus Ficzere.

În Cehia, directorul unui spital, pentru a schiţa o imagine a problemelor financiare cu care se confruntă, a explicat că profiturile sunt de ordinul milioa­nelor de coroane, în timp ce pierderile se ridică la miliarde de coroane. Iar spitalele au la rândul lor datornici: paci­enţi sau rude ale acestora cărora li s-au oferit servicii contra cost. Cele mai grăitoare exemple date de presa cehă sunt copiii care s-au internat alături de mamele lor bolnave pentru că nu avea cine să-i îngrijească acasă.

Mai multe detalii pe www.zf.ro

Aceşti copii sunt urmăriţi pentru datoriile către spitale. Camera de comerţ cehă estimează că la actualul ritm de creştere a cheltuielilor, deficitul din sistemul de sănătate va creşte la 3% din PIB-ul ţării în următoarele decenii.

Mai aproape de prezent, chiar în 2025, este de aşteptat ca unele companii din asigurările de sănătate să intre în insolvenţă. Cum costurile cu îngrijirea sănătăţii vor creşte datorită creşterii speranţei de viaţă, şi cum penuria de cadre medicale este din ce în ce mai acută, în toată Europa de Est sunt necesare reforme în sănătate.

În Polonia, guvernul PiS, care a pierdut alegerile din toamnă, a încercat nu una, ci două reforme, care nu au funcţionat. Una nici măcar nu a trecut de parlament, aceasta blocându-se în Seim, camera inferioară, deşi partidul PiS avea majoritatea acolo. Înainte de alegeri, guvernul lui Mateusz Morawiecki a încercat să salveze spitalele furnizându-le subvenţii. Dar o astfel de măsură nu le-a ajutat prea mult deoarece spitalele poloneze „funcţionează mai ales cu datorii“, arată tvn24.pl.

Datoriile spitalelor s-au dublat din 2015 până în prezent. „Muncesc în sistemul de sănătate de peste 20 de ani, iar situaţia financiară nu a fost niciodată atât de proastă, de tragică“, spune Robert Mazur, preşedintele boardului de management al Spitalului Wolski. La spitalul municipal Grudziadz, datoria echivalează cu bugetul pe un an. Potrivit presei poloneze, guvernul PiS a împovărat spitalele obligându-le să plătească majorările salariale acordate angajaţilor în 2022 şi 2023 însă fără a furniza fonduri adecvate.

Acum, spitalele s-au transformat în maşinării de rostogolit credite. În Ungaria, datoriile spitalelor către furnizori au atins nivelul record de 256 de milioane euro în septembrie 2023, cu toate că în vara acelui an guvernul a oferit instituţiilor 154 de milioane de euro pentru consolidare. Cea mai mare parte a acelor bani s-a dus cel mai probabil pe plata salariilor, deoarece spitalelor le lipseau fondurile necesare pentru a face acest lucru. Unul din efectele datoriilor este riscul crescut de insolvenţă pentru furnizori. Guvernul a anunţat o nouă etapă de consolidare în noiembrie, dar managerii de spitale spun că nu se simte acest lucru.