♦ Zilele Enayati Medical City este un forum organizat de medicul Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City ♦ „Este importantă colaborarea public-pri­vat dar inclusiv colaborarea între privaţi.“

Sănătatea este o prioritate şi trebuie gândită la nivel de strategie la nivel naţional pentru a creşte accesul pacienţilor la servicii. Nu poţi face perfor­manţă în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate, este una din concluziile speakerilor din sistemul privat de sănătate prezenţi în prima zi a evenimentului „Zilele Enayati Medical City“, un forum organizat de medicul Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City.

Prima zi a acestui forum a adus la masa discuţiilor reprezentanţi din mediul privat, Medlife, Gral Medical, Affidea, grupul medical Nord, Monza, Amethyst şi alţii dar şi profesori doctori şi inclusiv Confederaţia Concordia, ce reuneşte unele dintre cele mai puternice companii şi organizaţii patronale din România.

„Este importantă colaborarea public-pri­vat dar inclusiv colaborarea între privaţi. La noi acum este one man show, dar poate găsim puncte mai multe între noi. Trebuie să vedem ce avem de făcut şi să existe o colaborare la nivelul nostru“, a spus Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City.

Medicul cardiolog Wargha Enayati, care a ajuns în România în plin regim comunist, în urmă cu 40 de ani, deschidea în 1995 Centrul Medical Unirea, un cabinet de cardiologie, într-un bloc pe Splaiul Unirii, din ceea ce avea să devină ulterior reţeaua Regina Maria, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa serviciilor medicale private. În 2015, după 20 de ani în fruntea reţelei pe care a fondat-o pe piaţa locală, a ieşit din acţionariatul Regina Maria după ce şi-a vândut acţiunile unui fond de investiţii.

„Cred că în România sunt câteva companii mari care au făcut o schimbare în medicină. Cunosc foarte bine piaţa din jurul României, din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Croaţia, Republica Moldova, Slovenia, cunosc toţi marii operatori privaţi de sănătate de acolo iar în România primii trei jucători fac mai mult decât oricare dintre aceste ţări cu întregul sistem privat la un loc. Sistemul privat din România este de departe cel mai dezvoltat, dublu faţă de oricare vecin. Mă refer doar la primii trei jucători de la noi, nu la tot sistemul“, a spus Mihai Marcu, preşedintele Medlife. El a precizat că dezvoltarea a venit pe fondul concurenţei din mediul privat, al investi­ţiilor în roboţi, echipamente de laborator, radioterapie în oncologie, segmente în care sistemul privat a investit mult.

„A investit şi cel public, dar haotic şi sunt echipamente nefolosite. (...) Trebuie să folosim orice oportunitate să spunem care sunt nevoile sistemului, din păcate nu prea suntem băgaţi în seamă de guvernanţi, de Ministerul Sănătăţii.“

El a mai subliniat că dacă România nu va avea cinci spitale publice regionale cu adevărat relevante în care să se trateze pacienţii crede că se va răsfrânge acest lucru în calitatea vieţii. „Avem nevoie de acest lucru, se întâmplă în toate oraşele civilizate. Sistemele publice din Vest au spitale universitare absolut uriaşe, nu am putea să stăm fără spitale de urgenţă, sunt şi acum, dar trebuie întărite şi trebuie întărit învăţământul din sănătate.“

Pe de altă parte, Robert Şerban, proprietar al Gral Medical, specializat în servicii pe oncologie, spune că în opinia lui sistemul public şi privat trebuie să lucreze împreună, privaţii reuşesc să acopere o nevoie, iar sistemul de stat trebuie să acopere o altă parte din nevoia publicului. „Dacă nu se înţelege că sănătatea este o prioritate şi nu se gândeşte la nivel de strategie o să fie o problemă, noi am reuşit să acoperim ce nu a reuşit să acopere în partea de strategie sistemul public. De asta a fost dezvoltarea pe partea de laborator şi radioterapie. Este o zonă în plină dezvoltare pentru că incidenţa pe cancer creşte foarte mult“.

Şi Luca Militello de la grupul Monza a subliniat că nu poţi face performanţă în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate.

„Medicina se face prin cultură, prin informare, prin schimbul de idei. Am mers bine până înainte de COVID chiar şi în timpul pandemiei, când am tratat pacienţi cu boală COVID-19. Deci un exemplu de cum pot colabora privatul cu statul“.

Competiţia este esenţială în piaţă, a precizat Ada Palea de la Grupul Medical Nord.

„Ne dorim să aducem plusvaloare în sistemul medical. Pacientul român are o lipsă de încredere în sistemul medical, nu poate fi ignorată, nu vine din cauza lipsei de tehnologie sau a lipsei de profesionişti, vine din interacţiunea pe care o are cu sistemul medical“.

În România există o tensiune între sistemul public şi sistemul privat dată de creşterea exponenţială a sistemului privat, este nevoie de o clarificare mai devreme sau mai târziu în ceea ce priveşte finanţarea şi complementaritatea, clarificarea asta este bine să fie aşezată şi nu dezorganizată, pentru că ea va avea loc şi cu toţii am prefera ca ea să se întâmple structurat, a spus Radu Burnete, directorul executiv la Confederaţia Concordia. Sistemul de sănătate poate să vină alături de alte sectoare în cadrul Concordia, dar în primul rând trebuie să aibă propriul "club", potrivit lui. „Mesajul este că dacă nu faceţi propriul club şi nu puneţi resursele pentru a avea această discuţie cu sistemul public va fi greu să vă faceţi ascultaţi şi să rezolvaţi aceste probleme. O dată ce aveţi clubul puteţi să veniţi alături, pentru că ceea ce faceţi este de folos întregii economii. România are cel mai mare număr de oameni ce ies din câmpul iar cei care rămân sunt cu multe probleme, mai puţini productivi“, a mai subliniat el.