Stockholm se află pe primul loc în topul Ericsson City Index, top ce măsoară performanţa a 41 de oraşe din întreaga lume din două perspective: dezvoltarea sustenabilităţii urbane şi maturitatea IT&C.

Stockholm este oraşul care se află pe primul loc în ceea ce priveşte dezvoltarea sustenabilităţii urbane, urmat îndeaproape de Copenhaga, Helsinki şi Paris. În acelaşi timp, Londra este pe primul loc din punct de vedere al maturităţii IT&C, înaintea oraşului Stockholm, care se află pe locul doi.

Oraşele care au avansat semnificativ în topul Ericsson comparativ cu cel din 2014 sunt Barcelona, Istanbul şi Jakarta, iar Hong Kong, Moscova şi Dubai au căzut în clasament. În general, oraşele cu o maturitate scăzută în IT&C au tendinţa să se maturizeze mai rapid decât oraşele cu o maturitate crescută în IT&C, lucru care indică prezenţa unui efect de recuperare.

Alte aspecte importante semnalate de acest raport sunt:

• Există o corelare pozitivă între dezvoltarea socială şi economică şi creşterea maturităţii IT&C.

• IT&C nu este important doar pentru progresul socioeconomic, ci poate contribui la o  dezvoltare mult mai sustenabilă.

• Planificarea dezvoltării oraşelor inteligente va fi esenţială pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate ale Naţiunilor Unite. Spre exemplu, unele oraşe vor fi instrumentale pentru implementarea acţiunilor climatice, reducerea sărăciei, îmbunătăţirea nivelului de trai şi al educaţiei, cât şi creşterea gradului de incluziune socială şi financiară.

„UN-Habitat estimează că 70% din populaţia planetei va avea domiciliul în zone urbane până în 2050”, a spus Erik Kruse, Head of Ericsson Network Society Lab. „Multe iniţiative de tip smart city până la această dată au folosit IT&C să optimizeze existenţa sistemelor şi comportamentelor, spre exemplu transportul inteligent.”

„În acest sens, oraşele trebuie să-şi regândească structurile deja existente pentru a profita de întregul potenţial IT&C şi a se asigura că „inteligent” este, de fapt, şi sustenabil. Viitorul oraşpermanent conectat este caracterizat de colaborare, participare şi mobilitate”, a adăugat Kruse.

Bucureştiul nu a fost inclus în acestă cercetare.