Christoph şi Barbara Promberger au spart barierele lingvistice ca să ajungă la cele de mediu. Vor să transforme Munţii Făgăraş într-un Parc Naţional şi nu au de gând să se oprească.

Au venit în România în anii ’90, pentru natura de aici. Au rămas şi, pentru că avem nestemate verzi, şi-au propus să le salveze. Mai ales că, din 2005, au început tăierile ca-n codru şi pădurile noastre dispăreau cum vezi cu ochii.

Barbara şi Christoph Promberger au cerut sprijin la străini, pentru că în România n-au găsit, şi au început să cumpere. Au făcut o organizaţie de mediu, Fundaţia Conservation Carpathia, umbrela sub care pădurile Făgăraşului se ascund de drujbe, şi, uşor-uşor, şi-au dezvoltat o adevărată reţea pentru protejarea naturii.

Yellowstone de România

Au început, aşadar, să cumpere păduri, în urma retrocedărilor din 2005. Terenuri mici, de câteva hectare, până la suprafeţe mari, de sute de hectare. Au ajuns să aibă în total 21.000 de hectare şi vreo 1.700 în Valea Dâmboviţei.

Dar scopul nu e să ne cumpere ţara, oricât ar vrea unii politicieni să ne facă să credem asta.

Scopul e ca acele păduri să rămână intacte. Să nu mai fie tăiate, iar animalele de acolo să nu mai fie vânate ilegal.

Aşa că au pus la punct şi observator de animale sălbatice, prin care vietăţile din păduri stau şi ele la protecţie. Apoi au făcut pepiniere de puieţi, unde să planteze copaci, să-i crească şi apoi să-i mute în pădurile afectate de defrişări. Acum au zece pepiniere cu ulmi, molizi, fagi, arini şi alte specii. Mai greu cu bradul, căci nici nu se mai găseşte prea mult prin păduri şi nici nu creşte atât de repede sau atât de uşor.

După mai bine de 10 ani, Fundaţia se poate lăuda cel puţin statistic: 1,6 milioane de copaci plantaţi, 600 de hectare reîmpădurite în Valea Dâmboviţei.

Şi asta s-a făcut cu bani, pe lângă dorinţă. Banii lor, banii europeni, banii organizaţiilor de mediu sau ai donatorilor privaţi, iubitori de natură. În total, 60 de milioane de euro a strâns Fundaţia Conservation Carpathia, şi toţi s-au dus în păduri şi în comunităţile locale, scrie libertatea.ro