2024 ar trebui să fie an de creştere pentru indicele bursier S&P500 de pe Wall Street, cea mai puternică piaţă de capital din lume şi cea care dictează dinamica pe restul burselor. Cel puţin aşa arată statisticile ultimilor 60 de ani – în fiecare an când americanii au ieşit la vot, S&P500 a închis pe plus anul respectiv.

Dar pe lângă alegerile din SUA în 2024, şi cele patru runde de alegeri din România, care ar putea veni cu presiuni pe finanţe şi interese electorale, investitorii mai au câteva elemente pe care trebuie să le treacă pe agendă: în primul rând pleacă la drum în 2024 după un an 2023 de vis pentru pieţele de capital şi cu mai multe maxime istorice.

Urmează încetinirea ritmului de scumpiri şi poziţionarea băncilor centrale, conflinctul din Orient, încetinirea creşterii economice din China şi războiul de la graniţa de nord a României.

Cum se arată 2024 şi ce poziţionare ar trebui să adopte investitorii? Răspund Horia Braun – director general Erste Asset Management – cel mai mare administrator de fonduri din România, Robert Burlan – director de investiţii al Raiffeisen AM, şi Dan Popovici – director general OTP AM.

Horia Braun

Pentru anul 2024 cred că trebuie să avem în vedere mai multe scenarii cu un grad ridicat de plauzibilitate, motiv pentru care aş accentua ideea că diversificarea pe clase de active ar putea în sfârşit să funcţioneze în anul viitor, după doi ani în care cel puţin acţiunile şi obligaţiunile au avut performanţe corelate pozitiv pentru cea mai mare parte a timpului.

Scenariul pe care piaţa pare să îl reflecte în momentul de faţă este acela al unei scăderi a inflaţiei, în continuarea tendinţei din 2023, respectiv o încetinire a economiei globale, fară să avem însă de a face cu o recesiune în SUA sau în majoritatea tarilor dezvoltate.

În acest caz, dobânzile ar putea să înceapă să scadă, ceea ce ar crea un context bun atât pentru acţiuni, cât şi pentru obligaţiuni. Ar slabi de asemenea constrângerile financiare pentru sectoarele sensibile la evoluţia ratelor de dobândă, cum ar fi sectorul imobiliar sau sectoarele de creştere (spre exemplu cel de tehnologie sau de energie regenerabila, sau mai generic cel de Clean tech).

Alegerile din SUA sunt desigur importante, dar rezultatul lor îl vom afla abia spre finalul anului, deci acesta nu ştiu daca va influenţa pieţele în mod semnificativ şi durabil în 2024.

Faptul că e an electoral înseamnă însă că probabilitatea că administraţia americană să ia măsuri de corecţie a deficitului bugetar este mică, ba dimpotrivă, este probabil ca aceasta să reacţioneze prompt la orice semn că economia americană ar putea să cada în recesiune.

Şi în Romania avem un an electoral încărcat care vine cu o probabilitate redusă de măsuri de corecţie a deficitului, iar nevoile de finanţare ale statului vor fi semnificative anul viitor, inclusiv datorită unor scadenţe de euroobligaţiuni. De aceea vom fi probabil dependenţi de capriciile pieţelor globale care vor determina costurile de finanţare pentru datoria statului, dar şi apetitul pentru investiţii pe pieţe de capital mai mici precum cea a României.

Pentru cea din urma va conta mult şi cum evoluează economia europeană şi respectiv dacă ne vom molipsi de stagnare de la "bolnavii Europei" respectiv economia Germaniei. Nu e scenariul nostru de baza, motiv pentru care suntem în continuare încrezători că sectoare ciclice precum cel de energie sau financiar-bancar pot continua să performeze bine pe plan local, deşi în momentul de faţă nu mai putem spune că evaluarea lor este una foarte atractivă.

Una peste alta, riscurile la acest scenariu, atât pe plan global cât şi pe plan local, le văd ca fiind simetrice între riscul unei încetiniri mai puternice, vecine cu recesiunea, respectiv riscul epuizării forţei tendinţei dezinflaţioniste şi apariţia de noi pusee de creşteri de preturi. Din acest motiv, văd un rol important ca ambele clase de active principale, respectiv acţiunile şi obligaţiunile suverane să îşi facă loc în portofoliul unui investitor, cu proporţiile specifice, fie că este vorba de un investitor mai conservator sau unul mai dinamic.

Robert Burlan

Având în vedere aşteptările privind continuare trendului descendent al inflaţiei m-aş uita cu predilecţie la sectoarele sau companiile care sunt cele mai senzitive la scăderea ratelor de dobândă, atât din perspectiva cererii cât şi a costului de finanţare. Desigur, aceasta evoluţie ar trebui coroborată cu riscul unei încetiniri a activităţii economice la nivel global, pe măsură ce economiile asimilează efectul politicilor monetare restrictive. Având în vedere natura preponderent defensivă a pieţei locale, aceasta este mai puţin senzitivă la variaţia ratelor de dobândă, însă un nivel mai redus al dobânzilor ar ajuta cel puţin din punct de vedere al evaluării.

Din perspectiva alegerilor, atât în US cât şi la nivel local, am putea asista la o continuare a politicilor fiscale stimulative, care ar putea compensa cel puţin parţial tendinţa de decelerare economică.

Totodată, continuare trendului descendent al inflaţiei s-ar putea reflecta pozitiv şi în performanţa obligaţiunilor pe termen mediu şi lung ca urmare a comprimării ratelor de dobândă.