Imunoterapia are potenţialul de a revoluţiona tratamentele anticancer, oferind pacienţilor o reacţie autoimunitară mai bună şi mai îndelungată, cu mai puţine efecte adverse decât tratamentele convenţionale, însă noile medicamente nu generează în toate cazurile aceleaşi efecte pozitive.

Unul dintre motive constă în faptul că tumorile canceroase produc cantităţi mari dintr-o moleculă, prostaglandin E2 (PGE2), care opreşte reacţia normală a sistemului imunitar, ce vizează atacarea celulelor tumorale, potrivit cercetătorilor de la Francis Crick Institute din Londra, autorii acestui studiu.

Aspirina blochează producţia de PGE2, iar savanţii britanici au descoperit că, atunci când este administrată în combinaţie cu un medicament folosit în cadrul imunoterapiei, denumit anti-PD-1, se obţine o încetinire substanţială a creşterii cancerului intestinal şi a melanomului, în cazul şoarecilor, în comparaţie cu tratamentele ce constau doar în imunoterapie.

Oamenii de ştiinţă deţin deja câteva dovezi în legătură cu faptul că rezultatele obţinute în studiul realizat pe şoareci vor fi valabile şi în cadrul testelor pe ţesuturi umane, însă medicii britanici spun că vor avea nevoie de o perioadă destul de îndelungată înainte de a putea să demonstreze acest lucru, dincolo de orice dubiu.

Cu toate acestea, noua cercetare a contribuit la întărirea reputaţiei de "medicament-minune" pe care o are aspirina. Sintetizată pentru prima dată de un chimist al companiei Bayer în urmă cu peste un secol, aspirina este deja folosită pentru prevenirea infarctului şi, potrivit unor rapoarte preliminare, pentru a reduce riscul de dezvoltare a cancerului intestinal şi a altor tipuri de cancer.

Companiile farmaceutice Merck şi Bristol-Myers Squibb au aprobat recent medicamentele din clasa anti-PD-1, iar un medicament concurent, anti-PD-L1, este în prezent în stadiu de dezvoltare în laboratoarele unor companii rivale, precum Roche şi AstraZeneca.

Studiul cercetătărilor britanici a fost publicat, joi, în revista Cell.