Studiul a fost realizat în perioada 6-15.12.2019 pe un eşantion reprezentativ de adulţi din mediul urban, pentru a afla cum se vor pregăti aceştia pentru sărbători, ce bugete şi-au pregătit şi cât de importante sunt aceste momente pentru ei.

Din bugetul de 1.189 lei, 477 lei sunt destinaţi cheltuielilor pentru bunurile alimentare, în timp ce pe cadouri românii se aşteaptă să dea, în medie, 403 lei. Restul de buget se distribuie între brad (172 lei) şi decorarea acestuia (137 lei).

Pe regiuni, locuitorii din Dobrogea şi Bucureşti sunt dispuşi să cheltuie mai mult decât media naţională, în timp ce transilvănenii sunt mai cumpătaţi. Tinerii sub 25 de ani au declarat că vor cheltui cu aproximativ 30 lei mai mult pentru mâncare decât cei peste 55 de ani şi în jur de 92 lei mai mult pe cadouri.

Pentru a acoperi aceste cheltuieli, mulţi români se bazează pe prima de Crăciun. Mai mult de jumătate (51%) din respondenţi spun că este destul de importantă şi îi ajută mult, în timp ce peste un sfert (26,3%) declară că nu s-ar descurca fără acest bonus. Prima este mai aşteptată de cei între 25-34 ani, 59,2% dintre cei intervievaţi declarând că le-ar fi mai greu fără aceşti bani.

Febra cumpărăturilor începe pentru unii încă din noiembrie (13,3%). Majoritatea respondenţilor (30,2%) se ocupă de acest aspect în a doua săptămână din decembrie sau chiar în a treia (24,2%). Nu sunt puţini nici cei care lasă totul pe ultima sută de metri.

Supermarketurile şi hipermarketurile sunt prima alegere a românilor pentru a-şi face cumpărăturile alimentare, 93,5% dintre ei alegând această variantă, dintr-un maxim de două posibile. Pe locul doi este piaţa agroalimentară, aleasă de aproape 40% dintre respondenţi, cu o pondere mai mare (65,6%) în cazul celor peste 55 de ani. Magazinele online sunt preferate de cei sub 25 de ani şi de locuitorii din Bucureşti-Ilfov, în timp ce procentul celor care se aprovizionează de la rudele de la ţară e în scădere de la an la an, situându-se în jurul valorii de 10% la nivel naţional.

În ceea ce priveşte cadourile, românii încă preferă magazinele fizice, atât pe cele de sine stătătoare (30%), cât mai ales pe cele din mall-uri (68,2%). Dacă au la dispoziţie mai multe opţiuni, patru din zece români cumpără cadouri online, cu un procent semnificativ mai mic în cazul celor de peste 55 de ani şi unul din patru oameni aleg târgurile de cadouri, mai ales cei în vârstă.

Simbolul sărbătorilor de iarnă, bradul de Crăciun, va fi prezent în peste 90% dintre casele românilor. Doar o treime dintre respondenţi vor unul natural. Deşi cei tăiaţi încă sunt preferaţi de un sfert din populaţie, încep să fie ceruţi şi cei în ghiveci (3,6%) care apoi se pot replanta. Nu neapărat din considerente ecologice, mai mult bugetare, majoritatea românilor (59%) optează pentru un brad artificial, în timp ce un procent infim au o abordare simbolică, minimalistă şi îşi fac unul din ornamente sau cărţi (1,4%), inspirându-se de pe Pinterest.

În ceea ce priveşte locul de unde îl achiziţionează, tot supermarketurile/ hipermarketurile sunt în topul alegerilor (52%), urmate de piaţă (22%), pentru că românii iau bradul împreună cu restul cumpărăturilor.

Globurile şi beteala sunt în topul preferinţelor (72%), în timp ce doar un sfert le aleg pe cele sustenabile. Decoraţiunile se cumpără tot din supermarket sau mall, doar 8,8% dintre respondenţi optând pentru magazine online. În timp ce 15% dintre români schimbă decoraţiunile în fiecare an, aproximativ 40% le ţin mai mult de trei ani.

Sărbătorile de iarnă nu sunt doar despre cumpărături şi mâncare. Timpul petrecut cu familia este important pentru români, 85% dintre respondenţi declarând că se bucură de întâlnirile cu rudele şi prietenii. Doar 3,5% spun că fac asta din obligaţie, procentul fiind mai mare (6,5%) în rândul celor de 35-44 de ani.

Faţă de un studiu similar de acum trei ani, se observă că din ce în ce mai mulţi români au încredere să cumpere cadouri din magazinele online. Procentul brazilor naturali tăiaţi este în scădere iar oamenii sunt dispuşi să cheltuie mai mult pentru cumpărarea şi împodobirea bradului, situaţie impulsionată probabil şi de creşterile salariale din ultimii ani.

Foto: Profimedia