Un studiu realizat la comanda Declic, o platformă pentru campanii online precum petiţiile, arată că, în ultimii 10 ani, consumul de gaz a scăzut cu 10% în România, de la 147 TWh în 2010, la 127 TWh în 2020. În aceeaşi vreme însă, consumul casnic de gaz fosil a crescut cu 20% şi a ajuns în 2020 la o pondere din totalul de consum de gaz de 26%. În metri cubi, consumul anual de gaze naturale al României este de 10 mld. mc.

Din cauza cererii în scădere, studiul spune că exploatarea gazelor din Marea Neagră nu vor putea fi valorificate: „Principala problemă pentru exploatările de gaz de la Marea Neagră o reprezintă costurile de extracţie, nu taxele aplicate de stat”, spune Andrei Ilaş, analist din piaţa de energie şi autorul studiului.

El apreciază că ţintele climatice ale Uniunii Euro­pe­vor afecta ex­ploatările off-shore  din Marea Neagră: „Ecuaţia cererii şi ofertei de gaz fosil va face practic imposibilă exploa­tarea majorităţii resurselor de gaze fosile din Marea Neagră, cel puţin până în 2030, dar mai ales după 2030, având în ve­dere ţintele climatice ale Uniunii Europene.”

România are puţin peste  o treime din gospodării conectate la reţeaua de gaze naturale în acest moment, deşi este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Spre comparaţie, în Ungaria peste 95% din gospodării au acces la gaze naturale.

Ion Sterian, directorul general al Transgaz, spunea la finalul lui 2020 că necesarul de gaze al României va creşte cu 8 miliarde de metri cubi (circa 80%), datorită conectării gospodăriilor la reţeaua de gaze şi punerea în funcţiune a mai multor capacităţi pe gaz.

„BRUA funcţionează şi va transporta gaze prin urmare va trebui mărită capacitatea. În România producţia de gaze, pe declinul producţiei on-shore se va accentua şi va fi necesară exploatarea gazelor din Marea Neagră. Consumul României va creşte cu peste 8 mld. de metri cubi.”

Creşterea va veni e fondul conectării populaţiei la gaze naturale (Ă4,4 mld. metri cubi anual) şi pe fondul punerii în funcţiune a mai multor termocentrale cu producţie de energie în cogenerare: „Din cererile pe programul guvernamental de racordare a localităţilor la gaze, consumul va creşte cu circa 4,4 mld. metri cubi“.

„Avem solicitări la Transgaz pe partea de centrale electrice în cogenerare de peste 3,5 mld. de metri cubi de gaze şi aşteptăm alte solicitări pe partea de punere în funcţiune noi capacităţi de producţie industrială.”

Cu resurse de gaze estimate la 200 metri cubi în Marea Neagră, dintre cele două mari proiecte – perimetrul Midia şi Neptun Deep, doar Midia a avansat, prin decizia Black Sea Oil And Gas (BSOG) de a demara investiţia.  Exxon a decis să se retragă din proiectul Neptun Deep, unde deţinea jumătate, împreună cu OMV Petrom.

„La începutul lui 2019, în ciuda schimbărilor legislative petrecute în piaţa de energie prin celebra ordonanţă 114, Black Sea Oil and Gas a decis finalizarea investiţiei în proiectul Midia Gas Development Project. Decizia a venit după ce la finalul lui 2018 anunţau un contract de vânzare pe termen lung cu grupul Engie pentru toată producţia din respectivul perimetru”, mai scrie Andrei Ilaş

Autorul studiului Declic este de părere că cei mai importanţi factori pentru care companiile nu iau decizia de a demara investiţiile în Marea Neagră sunt costurile de extracţie, evoluţia cererii de gaze fosile şi preţul spot şi la termen al gazelor fosile, aspecte care ar fi prioritare legislaţiei actuale, cu taxele contestate de industrie.

Soluţia pentru ca exploatările din Marea Neagră să devină rentabile din punct de vedere economic este, în viziunea sa, să fie transformate în energie eoliană offshore.

Autorul studiului mai este de părere că zona de consumatori casnici va înregistra o creştere a consumului de 10 TWh până în 2030, după ce consumul de gaz fosil de către clienţii rezidenţiali a crescut cu aproape 21% din 2010 în 2020, de la 29 TWh în 2010 la 36 TWh în 2021.

„Sectorul clienţilor rezidenţiali şi cel al producţiei de energie electrică sunt singurele sectoare care vor înregistra o creştere semnificativă a consumului care va ajunge la un maxim de 151 TWh în 2030, cu doar 3% în plus faţă de anul 2010 şi 19% faţă de 2020.”

Aproximativ 34 TWh de gaz merg către domeniul producerii energiei electrice, 27% în 2016, ultimul an pentru care există date segmentate. Următoarea categorie importantă e reprezentată de consumatorii casnici cu peste 26%, sectorul industriei chimice cu 10% şi alţi consumatori industriali cu 18%.

O altă presiune pe cererea de gaz fosil, se mai notează în studiu, este reprezentată de creşterea preţului certificatelor de emisii de carbon care au crescut de la 25 euro pe tonă în 2019 la euro pe tonă în mai 2021, existând estimări de creştere pana la 100 EURO pe tonă până în 2030.

Întrebaţi de ZF cât a costat studiul şi care au fost principalii finanţatori ai studiului, reprezentanţii Declic au răspuns: „Studiul a fost achitat integral din donaţiile membrilor comunităţii Declic. Suntem peste 900.000 de membri în comunitate şi nu avem un top al donaţiilor.”