Ce înţeleg românii prin starea de bine acasă, cu ce o asociază şi ce denumire specifică i-ar da, care sunt activităţile preferate pe care aceştia le desfăşoară în perimetrul locuinţei şi ce sentimente îi încearcă în momentele bune petrecute acasă sunt doar câteva dintre rezultatele studiului desfăşurat de Storia.ro pentru campania HYGGE la noi, în cadrul căreia îşi propune să inventeze un echivalent în limba română pentru cunoscutul termen danez „hygge”.

Un nou cuvânt care să descrie starea de bine acasă

Storia.ro a lansat campania HYGGE la noi, asumându-şi o misiune curajoasă şi relevantă în contextul actual, care a redefinit relaţia oamenilor cu propria locuinţă: inventarea unui cuvânt nou care să exprime starea de bine de acasă, un echivalent pentru termenul danez „hygge”, care se referă la transformarea timpului petrecut acasă într-un timp de calitate şi o adevărată sursă de fericire.

Timp de 19 zile, românii au participat la studiul desfăşurat pe platforma hygge.storia.ro şi au răspuns la întrebările menite să scoată la iveală cum arată starea de bine acasă şi cum poate fi ea definită, atât în ceea ce priveşte spaţiul exterior - cel fizic, cât şi spaţiul interior - emoţional.

Ce înţeleg românii prin starea de bine acasă?

Pentru majoritatea românilor (42%), prezenţa unei persoane contribuie mai mult decât orice altceva la starea de bine acasă. 29% au declarat că starea de bine este declanşată de o activitate, iar 15% au ales un loc. Întrebaţi despre compania preferată, majoritatea românilor au ales partenerul de viaţă (60%), urmaţi de cei care au ales părinţii (24%). În acelaşi timp, 23% au ales copiii, iar 22% au declarat că cel mai bine se simt singuri.

În perioada de izolare acasă, cei mai mulţi dintre respondenţii studiului au declarat că le-a plăcut faptul că au avut timp să gătească ceva diferit (42%), 24% s-au bucurat că au putut petrece mai mult timp cu cei dragi, iar 11% au apreciat că au avut timp pentru ei. Totuşi, 6% au spus că le-a plăcut să redecoreze sau să renoveze.

Întrebaţi care este camera asociată cel mai des cu liniştea şi relaxarea, majoritatea respondenţilor au ales dormitorul (39%), în timp ce 27% au ales sufrageria. În acelaşi timp, 10% preferă curtea şi tot 10% au ales balconul. O atmosferă plăcută acasă este dată cel mai des de prezenţa decoraţiunilor (43%), de lucrurile destinate petrecerii timpului liber, precum cărţile sau jocurile (23%), urmate de obiectele de mobilier (15%) şi aparatele electronice (7%).

Atunci când vine vorba de activităţile de seară, cei mai mulţi dintre respondenţii studiului au declarat că preferă să petreacă timp cu familia (33%), să vadă filme şi seriale (29%), să gătească (24%) sau să facă baie (24%). Printre variantele populare s-au mai numărat şi activităţi precum să mănânce sau să citească.

Întrebaţi care este băutura care le înseninează timpul petrecut acasă, cei mai mulţi dintre respondenţi au ales ceaiul (37%), urmaţi de cei care preferă cafeaua (28%) şi ciocolata caldă (14%). Alte variante alese au mai fost: vinul fiert, compotul, cidrul şi ţuica fiartă.

Încântarea de a fi acasă este asociată cel mai des cu sunetul ploii la fereastră (20%), apoi cu muzica preferată (17%) şi cu ciripitul păsărilor (15%). Alte sunete menţionate au mai fost: vocea partenerului (10%), lemnele trosnind în foc (10%), dar şi furtuna de afară (8%) şi torsul pisicii (8%).

Pentru cei mai mulţi dintre români, argintiul este culoarea care contribuie cel mai mult la aspectul primitor al casei, însă au fost menţionate în mod frecvent şi turcoazul, galbenul şi auriul. Starea de bine acasă mai poate fi dată şi de materialul cel mai plăcut la atingere, iar românii au plasat bumbacul pe primul loc (27%), urmat de catifea (21%) şi lână (18%).

Momentele fără griji acasă sunt asociate şi cu hainele confortabile. Atunci când vine vorba de îmbrăcăminte, românii au ales cel mai des hainele de casă (26%), urmate de pijamalele pereche (21%) şi halatul pufos (20%).

Cum ar putea arăta noul cuvânt care descrie starea de bine acasă?

Cuvântul „linişte” a fost cel mai des menţionat de români (67%) pentru a descrie starea de bine acasă. Alte cuvinte sugestive au mai fost: bucurie, confort, armonie şi tihnă. În plus, românii au fost invitaţi să facă un exerciţiu creativ şi să încerce să inventeze un cuvânt nou care, din punctul lor de vedere, ar putea descrie starea de bine de acasă.  Câteva dintre acestea au fost: „binişte”, „bârlogeală”, „leafăn”, „basmic”, „acăsică” sau „culcuşeală”. Rezultatele finale ale studiului pot fi văzute în detaliu pe hygge.storia.ro/rezultate.

Răspunsurile oferite de români în cadrul studiului vor fi sursă de inspiraţie pentru doi scriitori care şi-au asumat misiunea de a inventa câte trei cuvinte definitorii pentru starea de bine acasă. După această etapă, românii vor alege cuvântul preferat, prin vot, pe hygge.storia.ro.

Studiul a fost realizat în parteneriat cu D&D Research prin chestionar online aplicat celor care au accesat hygge.storia.ro. 9428 de români au răspuns întrebărilor şi au contribuit cu exemple concrete legate de starea de bine acasă.