Subiectul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen se află pe agenda Consiliului JAI din 5-6 decembrie, dar urmează ca reprezentanţii permanenţi ai statelor membre UE, care se reunesc, miercuri, în COREPER II, să stabilească dacă se va discuta, ca şi la precedentele consilii, doar stadiul implementării acquis-ului sau va avea loc o dezbatere de orientare, urmată de un vot.

Există însă puţine şanse ca Preşedinţia lituaniană să propună un vot privind aderarea celor două ţări la Schengen, în condiţiile în care nu există unanimitate.

"Există posibilitatea, în momentul de faţă, de a avea doar o discuţie, dar Preşedinţia lituaniană a distribuit şi o propunere de decizie", au precizat sursele citate.

Preşedinţia lituaniană susţine că există mai multe ţări care se opun aderării României şi Bulgariei la Schengen, dar nu se ştie numărul exact. "Am fost informaţi că oficiali din România şi Bulgaria au avut consultări cu state membre care, în mod tradiţional, s-au opus aderării în trecut, dar rezultatele nu sunt cunoscute", au spus aceste surse.

Discuţia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, programată pentru reuniunea COREPER II de miercuri, a fost amânată pentru săptămâna viitoare după ce Bucureştiul a cerut mai mult timp pentru a discuta cu statele membre, a declarat, la 28 noiembrie, pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei UE, Vykintas Pugaciauskas

"Chestiunea aderării României şi Bulgariei la Schengen, plasată iniţial pe agenda COREPER II (reprezentanţii permanenţi ai statelor membre la Bruxelles - n.r.) de miercuri, a fost amânată pentru săptămâna viitoare, deoarece România a cerut mai mult timp pentru a discuta cu statele membre", a precizat Vykintas Pugaciauskas.

"România a cerut acest lucru, iar noi (Preşedinţia lituaniană) am spus «da», întrucât încercăm să facem tot ce putem pentru un răspuns favorabil", a mai spus Pugaciauskas, adăugând însă că depinde de Bucureşti, în cele din urmă, să convingă statele membre să dea un vot unanim privind aderarea la Schengen, la Consiliul JAI din decembrie.

Olanda este ţara care s-a opus în mod constant, în ultimul timp, la aderarea României şi Bulgariei la Schengen, iar Germania, care nu are încă un guvern după alegerile din septembrie, este puţin probabil să fie dispusă să dea un vot pozitiv pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Alte ţări care în trecut au avut poziţii oscilante privind intrarea celor două state în Schengen au fost Finlanda şi Franţa.

(Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles)