♦ Cele mai multe administraţii, atât la nivel naţional, cât şi în cele şase sectoare ale Capitalei nu asigură nici măcar infrastructura minimă de colectare separată. ♦ O altă problemă majoră, regăsită la nivel naţional, este abandonarea ilegală a deşeurilor pe terenurile goale de la periferia oraşelor, care se află în apropierea ansamblurilor rezidenţiale nou construite.

Neatingerea ţintelor de colectare selectivă de către administraţiile locale duce la sancţionarea acestora cu amenzi drastice în fiecare an. Tanczos Barna, ministrul Mediului, susţine că administraţiile locale ajung să plătească milioane de lei din cauza nerespectării normelor privind colectarea selectivă, bani care provin din taxele de la cetăţeni.

Cele mai multe administraţii, atât la nivel naţional, cât şi în cele şase sectoare ale Capitalei nu asigură nici măcar infrastructura minimă de colectare separată, lucru care face din ce în ce mai greu atingerea ţintelor stabilite la nivel european şi educarea românilor privind colectarea diferenţiată.

„Desfiinţarea ghenelor şi asigurarea unei infrastructuri minime de colectare revine în sarcina autorităţii locale. Sunt cartiere unde nici până azi nu sunt rezolvate aceste probleme. Sunt administraţii locale care, în locul cetăţenilor, plătesc taxa de salubrizare, în loc să folosească acei bani pentru investiţii. Sunt administraţii, care timp de 10-20 de ani, nu au investit niciun leu în infrastructură şi ar trebui să le fie ruşine pentru că vorbim chiar de cele mai bogate administraţii locale. Ele se confruntă cu această problemă a lipsei infrastructurii minime de colectare. Plătesc amendă în fiecare an pentru necolectarea selectivă. Plătesc milioane de lei pentru nerealizarea ţintelor de colectare, din buzunarul fiecărui cetăţean, din taxele colectate”, a declarat Tanczos Barna, ministrul Mediului, marţi, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia lansării unei campanii naţionale de informare şi educare, privind colectarea separată a deşeurilor de ambalaje.

În momentul de faţă, mai spune acesta, focusul cade pe coerciţia la adresa autorităţilor locale care nu realizează ţintele. Mai mult, adaugă ministrul, anul trecut au fost intensificate controalele în acest sens şi au fost crescute amenzile.

O altă problemă majoră, regăsită la nivel naţional, este abandonarea ilegală a deşeurilor pe terenurile goale de la periferia oraşelor. Cele mai multe dintre acestea se află în apropierea unor mari ansambluri rezidenţiale nou construite, ceea ce reprezintă o problemă şi mai gravă, întrucât oamenii care locuiesc acolo se confruntă cu un nivel de poluare foarte ridicat.

Tanczos Barna menţionează că s-a lansat anul trecut un apel către primării pentru a face un parteneriat cu Garda de Mediu, astfel încât, dacă poliţia sesizează pe cineva că transportă deşeuri ilegal şi le abandonează, poate să oprească şi să confişte respectiva maşină.

„Este o problemă naţională lipsa infrastructurii de colectare a deşeurilor voluminoase. Până acum, nu prea au fost astfel de investiţii. Zonele trebuie ecologizate, ecologizarea este responsabilitatea autorităţii locale. Peste tot unde sunt deşeuri abandonate, ecologizarea zonei respective trebuie făcută de primărie, dacă este un teren public, iar dacă este proprietate privată, de către proprietar”, a detaliat el.

În cadrul conferinţei de presă, a fost lansată campania naţională de informare şi educare "Un' Doi Trei", privind colectarea separată a deşeurilor de ambalaje.

Această campanie, spun reprezentanţii OIREP, este gândită la nivel naţional şi se adresează întregii populaţii, indiferent de categoria socioprofesională.

Totodată, pentru că cei mai mari generatori de deşeuri sunt cetăţenii care locuiesc în oraşele mari şi pentru că această campanie are scopul de a educa populaţia tânără, ea se va desfăşura online.

„Vom avea o platformă online şi prezenţă în social media. Vrem să avem peste 80 de milioane de afişări în social media, ne dorim ca peste trei milioane de cetăţeni să fie impactaţi de aceste postări de cel puţin trei ori. Este o campanie finanţată de OIREP-uri, a cărui buget se apropie de 500.000 de euro şi ne dorim să fie una multianuală”, a detaliat Mihaela Frăsineanu, expert în mediu şi director executiv al Asociaţiei OIREP Ambalaje.