Naşterile din Italia se îndreaptă spre un nou record negativ în acest an, potrivit datelor preliminare care indică o agravare a crizei demografice de lungă durată din această ţară.

Între ianuarie şi iunie au avut loc cu 3.500 de naşteri mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2022, arată datele biroului naţional de statistică ISTAT, citate de Reuters.

Pe ansamblul anului trecut, naşterile au scăzut cu 1,7%, la 393.000, a 14-a scădere consecutivă şi cel mai mic număr de la unificarea ţării în 1861.

Premierul Giorgia Meloni a alocat luna aceasta aproximativ 1 miliard de euro (1,05 miliarde de dolari) pentru măsuri menite să rezolve criza, determinată în parte de eforturile italiencelor de a îmbina munca şi maternitatea şi considerată o urgenţă naţională pentru a treia economie ca mărime din zona euro.

O populaţie în scădere şi îmbătrânită duce la scăderea productivităţii şi la creşterea costurilor de asistenţă socială într-o ţară care are deja cea mai mare factură de pensii de stat din cele 38 de ţări ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

ISTAT a precizat că, pe baza datelor din ianuarie până în iunie, rata fertilităţii în 2023 va scădea probabil la 1,22 copii pe femeie, de la 1,24 în 2022.

Rata este susţinută de imigranţi, în timp ce în rândul femeilor de naţionalitate italiană s-a situat la doar 1,18 în 2022.

Alte constatări din raportul ISTAT au arătat că, în medie, femeile din Italia au primul copil la 31 de ani şi că anul trecut 41,5% dintre copii au fost născuţi de femei necăsătorite.