Dupa ani buni de pierderi sau profituri mici si subutilizare a capacitatilor de productie, tipografiile incep sa refuze comenzi din cauza boom-ului de pe segmentul revistelor si tipariturilor comerciale.

Daca mananci branza la Dunare si peste la stana, s-ar zice ca n-ai facut cea mai buna afacere. In mod similar, daca vrei sa tiparesti in Romania, s-ar spune ca nu ti-ai ales piata cea mai profitabila: hartia se importa, "ingredientele" au preturi occidentale, dar produsul finit trebuie vandut ieftin, ca pentru o piata cu putere de cumparare scazuta. Profitul e mai mult decat marginal, daca nu cumva e pierdere. In consecinta, nu-ti mai ajung degetele de la mana sa numeri anii care trec pana-ti recuperezi o investitie.  Totusi, piata tipariturilor nu numai ca exista in Romania, dar cererea a crescut atat de mult, incat tipografiile - care nu si-au marit capacitatea de productie in acelasi ritm - nu-i mai fac fata.

"Comenzile pe care nu le-am putut onora ne-au micsorat cifra de afaceri cu 300-400 de mii de euro", spune Marcel Carbunaru, director executiv al Mega Press, una dintre primele trei tipografii din tara, cu o cifra de afaceri de peste 16 milioane de dolari (in care sunt incluse si activitatile de editura).

Cererea a "explodat" mai ales in segmentul tipariturilor comerciale, spun producatorii. Aceasta a crescut o data cu dezvoltarea pietei de retail.

"Tipariturile comercialele au crescut in acest an cu 100%", spune  Dana Cristescu, managerul tipografiei Coprint, a doua tipografie de pe piata, cu o cifra de afaceri de 11 milioane de euro. "Acest segment s-a dublat, an de an, din 1996, cand a intrat Metro pe piata". Valoarea pietei promotiilor comerciale, spune Cristescu, se ridica acum la 25-30 de milioane de euro, ajungand din urma piata tiparirii de carti.

Asta pentru ca in afara de Metro, pe piata romaneasca au intrat in ultimii ani si Selgros, Carrefour, Cora, Praktiker, Bricostore sau Rewe, care au deschis magazin dupa magazin. In prezent, marii retaileri au peste 30 de magazine in Romania, pentru care trebuie sa tipareasca permanent materiale promotionale.

Mai mult, avalansa abia incepe sa se formeze. Grupurile germane Tengelmann si Kaufland au anuntat de asemenea ca au planuri mari pentru Romania.

"Exista chiar o explozie pe piata aceasta", e de parere si Carbunaru. Mega Press tipareste materiale promotionale pentru Metro, Carrefour, Cora, Altex, Billa si Media Gallaxy. O parte dintre acesti retaileri au dublat sau chiar au depasit dublul comenzilor de anul trecut, spune Carbunaru. Pentru a nu mai fi nevoiti sa respinga comenzile, cei de la Mega Press vor pune in functiune inca doua linii de capsat spre sfarsitul anului si in februarie 2005, dupa ce in acest an si-au dublat capacitatea de tipar in urma unor investitii de 5 milioane de euro, conform reprezentantilor companiei. 

Si in segmentul revistelor s-a inregistrat o usoara crestere. Aceasta s-a datorat atat titlurilor recent aparute, cat si cresterii tirajelor.  

Chiar daca investesc in marirea capacitatilor, producatorii se tem ca nu va fi de ajuns. RH Printing, tipografia infiintata de Ion Ratiu, "batuta de mineri cu batele" in 1990, dar care a intrat serios pe piata abia in 1997, a inceput din septembrie un plan de investitii care va dura doi ani si se va ridica la suma de 3 milioane de euro. La incheierea investitiilor, tipografia va avea o capacitate mai mare cu 60%. Dar tot nu va fi de ajuns. "Pana terminam cu investitiile, va trebui s-o luam de la capat, sa facem fata comenzilor, care cresc mereu", spune Calin Husar, directorul general al tipografiei cu o cifra de afaceri de 2,5 milioane de euro. In acest an, Husar a fost nevoit sa redirectioneze 25-30% din comenzi catre alte tipografii.

Albert Andras, directorul general si fondatorul principalei tipografii din tara - Infopress - spune ca cei care nu fac fata cererilor sunt cei care nu au investit deloc sau destul, pentru ca "in industria aceasta trebuie sa investesti tot timpul". Tipografia din Odorheiu Secuiesc si-a crescut capacitatea de productie cu 42% in acest an. Dar pretul nu a fost mic: 6 milioane de euro. Cu acesti bani, tipografia are, din toamna, o noua rotativa pentru reviste, o masina plana pentru coperti si postere si o noua hala. In 2003, Infopress si-a mai marit o data capacitatea de productie prin achizitia unei rotative de circa 2 milioane de euro. Iar in 2005, intentioneaza sa se extinda si in Bucuresti, printr-o investitie "probabil greenfield".

Si Coprint vrea sa se miste suficient de repede pentru a profita de crestere: anul viitor, tipografia isi va dubla capacitatea de tiparire pe reviste prin punerea in functiune a unei rotative noi. Valoarea investitiei se ridica la 5 milioane de euro. De asemenea, capacitatea si calitatea tiparirii ziarelor in unitatile din Cluj si Bucuresti ale Coprint vor fi imbunatatite in a doua jumatate a anului 2005 printr-o serie de investitii estimate la 4-5 milioane de euro, spune Cristescu.

Managerul de la Coprint afirma ca demersul de finantare a investitiilor este ingreunat de preturile inca mici pe care tipografiile sunt nevoite sa le practice.

"Toata lumea doreste ca preturile sa fie foarte mici. Ca atare, recuperarea investitiilor se face intr-un timp mult mai lung", spune Dana Cristescu. "Afara, o masina e inlocuita dupa cinci ani. La noi, dupa cinci ani abia ti-ai amortizat investitia", explica ea. 

Exista insa si tipografii care nu lucreaza la capacitate maxima. Problema acestora nu se rezuma la calitatea slaba a tiparului, ci si la calitatea serviciilor oferite, la constanta in calitate, la furnizarea la timp a produsului si la transparenta preturilor.

"Daca vine cineva cu un brand la tine, el trebuie sa stie ca verdele lui ramane acelasi verde si peste o luna", spune Calin Husar de la RH Printing. 

O vreme, tipografiile care nu au investit in cresterea calitatii tiparului si nu si-au imbunatatit serviciile se mai pot bucura de comenzile redirectionate de la tipografiile suprasolicitate. Aceasta portita se va inchide insa in curand, cand pe piata vor intra investitorii straini puternici, care nu vor avea probleme in a dubla rapid capacitati de productie. 

Mega Press, al carei actionar in proportie de 35% este fondul de investitii Société Générale Romania Fund (SGRF), a fost scoasa la vanzare anul trecut din cauza maturizarii investitiei SGRF in companie. Desi vanzarea a starnit interesul mai multor companii si fonduri de investitii, vanzarea s-a amanat din cauza preturilor mici avansate de ofertanti. 

Tot un fond de investitii, Baring Central Europe Fund, detine 80% din actiunile Infopress. Si probabil ca va lua in considerare ofertele de cumparare facute la un pret "corect". Intre timp, producatorii spun ca cererea de materiale tiparite va creste vertiginos in continuare, pana in 2008-2009, cand va ajunge la nivelul celei din Polonia, Cehia si Ungaria.

"Chiar daca a crescut de la an la an, inca e foarte mult loc, daca facem o comparatie cu alte piete din zona", spune Husar de la RH Printing. Deocamdata, un roman cheltuie pe materiale tiparite de doua ori mai putin decat un slovac, de trei ori mai putin decat un maghiar si aproape de patru ori mai putin decat un ceh, conform estimarilor directorului Imprimeriei Nationale, Dan Docan, transmise anul acesta Ziarului Financiar.

Totusi, datorita cresterii volumului tiparit, consumul de hartie a devenit suficient de mare pentru ca tipografiile sa-si permita sa negocieze pretul hartiei achizitionate de la marii producatori europeni. 

"Inainte comandam cantitati mici si atunci nu contam", spune Cristescu. "Crescand consumul exponential, am devenit interesanti si acum avem, in sfarsit, loc la masa lor de negociere." 

Premize pentru reducerea costurilor exista asadar. La fel si pentru cresterea preturilor, deci aparitia unor profituri mai substantiale. Cel putin deocamdata. Pentru anul viitor se estimeaza ca pretul hartiei va creste considerabil. De cealalata parte, companiile de publishing si marii retaileri au si ei suficienta putere de negociere pentru a mentine presiunea pe preturile de tiparire.

Adevarata provocare a tipografiilor in anii urmatori va fi deci printarea propriilor conturi de profit si pierdere.