Tranzacţia, estimată la peste 1 miliard de euro, este a patrulea cel mai mare «deal» din istoria pieţei locale de M&A care a adunat de-a lungul a trei decenii de capitalism câteva mii de fuziuni şi achiziţii. Dintre acestea, cele mai importante 100 de acorduri sunt acelea care au creionat piaţa de tranzacţii din România în capitalism, având o valoare cumulată de peste 33 de miliarde de euro, potrivit estimărilor şi calculelor Business MAGAZIN.

Vânzarea operaţiunilor CEZ din România, pe final de 2020, este a patra tranzacţie de peste 1 miliard de euro care s-a semnat vreodată pe piaţa locală, această mutare fiind aşteptată timp de mai bine de 12 ani, anticipată de multe ori şi discutată constant. Deşi nu se cunoşteau detalii despre acest «deal», multe voci au spus că există doar două domenii care pot da un acord de asemenea amploare – energie şi telecom. De altfel, două dintre cele trei achiziţii evaluate local peste acest prag au provenit din aceste sectoare.

Istoric, economia României a văzut până în această toamnă doar trei tranzacţii de peste un miliard de euro – preluarea a 65% din BCR de către Erste, achiziţia de către Vodafone a 79% din MobiFon-Connex şi cumpărarea a 75% din Rompetrol de către kazahii de la KazMunaiGaz – cea mai recentă datând din 2008, ultimul an de boom economic.

Este interesant însă de observat că, în ultimii ani, consideraţi a fi cei mai prolifici pentru piaţa locală de M&A, s-au semnat multe dealuri majore, însă niciunul care să intre în clubul select al miliardarilor în euro. Piaţa de fuziuni şi achiziţii merge mână în mână cu economia, astfel că de 4-5 ani există interes pentru România din partea fondurilor de investiţii, dar şi a investitorilor strategici. Nume noi şi-au pus piaţa locală pe harta proprie, semn că aici s-au dezvoltat businessuri suficient de interesante pentru a atrage atenţia unora dintre cei mai mari jucători din lume.

Această efervescenţă se remarcă şi în topul celor mai importante tranzacţii din istoria capitalistă a României. Mai exact, din top 100, trei acorduri au fost parafate în 2020, o treime după 2017 şi aproape jumătate în ultimii şase ani (2015-2020). Pragul de intrare în top 100 a ajuns la 125 de milioane de euro, valoarea cumulată a acestor «deal-uri» sărind de 33 de miliarde de euro, conform calculelor Business MAGAZIN. Aceste mutări din domenii variate, de la IT şi telecom la agricultură şi de la energie la servicii medicale, sunt cele care au creionat piaţa de fuziuni şi achiziţii în capitalism. Sunt cele care au adus în prim-plan companii locale, fie ele afaceri antreprenoriale, fie operaţiunile din România ale unor multinaţionale, cum a fost acum cazul operaţiunilor CEZ.

Analiza Business MAGAZIN a celor mai importante 100 de «deal-uri» din istoria pieţei de M&A din România a luat în calcul mutările anunţate după 2000, mai exact în cea mai prolifică perioadă a economiei locale. Analiza a pornit de la valorile anunţate ale tranzacţiilor, iar în cazul în care acestea nu sunt publice, a fost făcută o estimare pe baza informaţiilor din piaţă. Datele centralizate arată că trei dintre cele 100 de tranzacţii au fost semnate în acest an. Este vorba în primul rând de vânzarea operaţiunilor CEZ către Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA), un fond de investiţii gigant, cu active mai ales în infrastructură şi imobiliare.

Grupul ceh nu face exitul total din România, rămânând activ pe partea de trading şi de oferire de servicii energetice. Cehii sunt prezenţi pe piaţa locală din 2005, când au preluat compania de distribuţie de energie electrică Electrica Oltenia SA. În luna mai a anului trecut, CEZ, controlat în proporţie de 70% de statul ceh, a anunţat că îşi va vinde operaţiunile din România, Turcia şi Polonia pentru a se concentra pe piaţa-mamă, fiind vorba de o schimbare a modelului de business. CEZ România este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de energie, având în 2019 o cifră de afaceri cumulată (pe mai multe firme) de 1,9 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro) şi un profit net de 12 milioane de lei. Tot în 2020 s-au mai semnat două mutări majore, de această dată în sectorul imobiliar, şi anume preluarea portofoliul de birouri al NEPI Rockcastle de către israelienii de la AFI şi achiziţia unui pachet minoritar în dezvoltatorul imobiliar Globalworth (prin tranzacţii succesive) de către CPI Property Group SA. Este interesant că aceste «deal-uri» s-au semnat în 2020, un an total atipic pentru economia mondială, marcat de pandemia de COVID-19. Dacă tranzacţia ce implică acţiunile Globalworth s-a parafat fix înainte ca acest eveniment să lovească Europa, celelalte două au fost semnate ulterior. A fost însă vorba de concretizarea unor acorduri negociate cu multă vreme înainte, încă dintr-o perioadă în care creşterea consumului pe de-o parte şi a economiei în ansamblul său pe de alta, au făcut ca investitorii – strategici şi financiari – să îşi întoarcă privirea către România.

Spre exemplu, anul trecut s-au semnat pe piaţa din România 150 de tranzacţii cu o valoare cumulată de 4 miliarde de euro, potrivit unui raport al Mergemarket şi al casei de avocatură CMS. Totuşi, deşi pe un trend ascendent şi mult peste nivelul din 2009-2012, piaţa locală de profil este în continuare mică şi uşor de influenţat de câteva «deal-uri» mari.Astfel, o singură tranzacţie, cea privind activele CEZ în România, reprezintă un sfert din total, iar asta dacă raportăm la un an bun pentru piaţa locală de M&A, dat fiind că 2019 a fost o perioadă propice pentru domeniu. Spre comparaţie, în 2020 piaţa s-a prăbuşit, în prima jumătate de an fiind semnate doar circa 20 de tranzacţii mai mari – fie strict pe România, fie regionale, dar cu operaţiuni locale care au jucat un rol important. Evoluţia pieţei în semestrul doi era considerată a fi decisivă. Mai exact, piaţa era estimată să se înjumătăţească în 2020 la 2 mld. euro dacă nu se semna vânzarea CEZ. În contextul actual, acest «deal» reduce semnficativ declinul, demonstrând încă o dată cât de mult poate influenţa o tranzacţie de asemenea amploare cifrele totale.

Deşi ultimii ani au fost prolifici pentru piaţa de M&A nu s-a mai semnat nicio mega-tranzacţie, mai exact nicio mutare de peste 500 de milioane de euro, din 2016. Cea mai recentă tranzacţie de acest gen este finanţarea UiPath, însă „unicornul” este deja un business global, deşi a pornit din România. O mutare cu impact strict local datează din toamna lui 2016 când fondul de investiţii Mid Europa Partners a cumpărat de la Enterprise Investors (un alt fond de investiţii) retailerul Profil pentru 533 de milioane de euro. Tranzacţia a fost finalizată în primăvara lui 2017.

Mai mult, spre deosebire de alte pieţe din regiune, România nu mai avusese de multă vreme – de mai bine de un deceniu - o mutare de peste un miliard de euro pe piaţa fuziunilor şi achiziţiilor, iar jucătorii din domeniu o doreau, dar erau prudenţi în afirmaţii privind momentul şi domeniul exact. „Am spus-o şi în anii anteriori, tranzacţiile de 1 miliard euro plus vor veni curând, sunt cel puţin două în curs în acest moment, în energie şi în telecomunicaţii. (...) există potenţial şi în retail şi chiar imobiliare”, spunea încă din 2018 Florian Niţu, managing partner al casei de avocatură Popovici, Niţu, Stoica & Asociaţii.

În România s-a mai discutat în ultimii doi ani şi despre vânzarea operaţiunilor Enel, primele informaţii apărând aproape simultan cu cele privind exitul CEZ de pe plan local şi de pe alte pieţe din regiune. Între timp însă, italienii de la Enel au renunţat la tranzacţia ce putea depăşi la rândul său pragul de 1 miliard de euro, potrivit datelor din piaţă.

În telecomunicaţii pe de altă parte, se discută de mai mulţi ani despre vânzarea Telekom, dar până în prezent nu s-a avansat cu acest «deal». Totodată sunt voci care spun că o nouă tranzacţie de un miliard de euro ar putea avea loc odată cu vânzarea eMAG, cel mai mare retailer online local, deşi nu este înaintată o dată pentru un asemenea «deal». Este interesant că afacerile din aceste domenii – energie, telecom sau comerţ online – sunt cel mai puţin afectate de pandemie, ba sunt chiar favorizate, astfel că preţurile la care se parafează un asemenea acord nu sunt trase în jos de evenimentele care au dat peste cap o lume întreagă.

Deşi pentru România reprezintă un eveniment marcant, în Polonia şi chiar Cehia, astfel de achiziţii de peste 1 miliard de euro au existat, însă aici şi economiile sunt mai puternice şi businessurile mai mari ca în România.

Totuşi, piaţa locală are o populaţie de 20 de milioane de oameni, fiind a doua cea mai mare după Polonia care are de două ori mai mulţi locuitori. Acest indicator joacă un rol important în decizia companiilor şi fondurilor de investiţii de a face pariuri pe piaţa locală, fiind însă doar un criteriu, alături de puterea de cumpărare, de mărimea economiei. Decizia este influenţată într-o anumită măsură de aceiaşi factori indiferent de domeniul de activitate al companiei vizate, însă, există şi o serie de factori „variabili”. Mai exact, în FMCG sau retail contează evoluţia consumului şi puterea de cumpărare mai mult decât în IT spre exemplu. În domeniul tehnologiei, România este cunoscută pentru competenţele sale, iar investitorii vin după idee, calificarea oamenilor, după potenţialul de dezvoltare a businessului peste hotare. În timp ce majoritatea afacerilor româneşti sunt gândite pentru a fi dezvoltate pe plan local, cele din IT sunt pornite cu ideea de le dezvolta global. Tocmai de aceea, în ultimii ani tot mai multe mutări au loc în IT-ul românesc, unele sunt de mici dimensiuni, altele evaluate la zeci de milioane de euro. Poate cel mai cunoscut exemplu este UiPath, o companie pornită din România şi ajunsă în toată lumea.

Primul unicorn românesc din IT, compania UiPath, specializată în dezvoltarea de roboţi software, a ajuns să fie evaluată la peste 10 mld. dolari după mai multe finanţări primite de la marile fonduri de investiţii ale lumii. UiPath este o companie care s-a specializat în ultimii ani în cea mai în vogă tehnologie la nivel global, dezvoltarea de roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii. Start-up-ul s-a desprins în 2015 dintr-o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005. Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor.

Odată cu această specializare şi mai ales din 2015, UiPath a crescut puternic. Un alt business din IT „made in România” care a ajuns global este Bitdefender care la rândul său a atras atenţia marilor investitori. Conform celor mai recente evaluări, şi acest business pornit de pe plaiuri mioritice se apropia de primul miliard, urmând a devenit la rândul său unicorn.

Dacă în primii ani ai economiei capitaliste cele mai mari tranzacţii aveau loc în domenii clasice precum energie, bancar sau comerţ, în ultima perioadă focusul s-a schimbat, iar IT-ul a ajuns în prim-plan. Ce va urma însă şi de unde ar putea să răsară o nouă tranzacţie record sunt momentan doar discuţii şi speculaţii. Cert e că pandemia a lovit piaţa de fuziuni şi achiziţii din România şi de pretutindeni, astfel că cifrele ar putea arăta complet diferit de cele estimate iniţial. Cert e totodată că anumite «deal-uri» – mari sau mici – vor continua să se parafeze pentru că orice criză aduce oportunităţi, câştigători şi perdanţi. Astfel, topul celor mai mari 100 de tranzacţii din România se va schimba an de an, fie criză, pandemie sau vreme de boom economic.