Înainte de alegerile din 25 ianuarie, Banca Greciei a solicitat Băncii Centrale Europene (BCE) să aprobe înfiinţarea unei linii de finanţare de urgenţă (ELA) pentru toate marile bănci elene, respectiv National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank.

Băncile din Grecia se confruntă cu o nouă criză, după ce partidul de extremă-stânga Syriza condus de Alexis Tsipras a venit la putere săptămâna trecută cu promisiunea de a ieşi din programul internaţional de susţinere financiară.

BCE, care a aprobat facilitatea de finanţare pentru o perioadă de două săptămâni, va evalua din nou situaţia miercuri, într-o şedinţă care s-ar putea dovedi tensionată.

Bundesbank, banca centrală germană, nu este de acord ca Grecia să utilizeze o astfel de finanţare, considerând că ar putea fi folosită pentru susţinerea unei noi emisiuni de titluri pe termen scurt a guvernului, care altfel ar fi mai greu de plasat sau mai costisitoare.

Sursele au spus că băncile elene au împrumutat aproximativ 2 miliarde de euro de la Banca Greciei, de la aprobarea facilităţii pe 21 ianuarie, dar au refuzat să numească instituţiile financiare.

Banca a Greciei a făcut solicitarea la BCE după ce Eurobank şi Alpha Bank au cerut acces la astfel de fonduri, ca măsură preventivă. Clienţii băncilor elene au început să retragă bani înainte de alegeri, iar tendinţa s-a menţinut şi după scrutin, cu toate că a încetinit în această săptămână.

Instituţiile financiare elene au depins în mare măsură de acest sistem de finanţare, în perioada de vârf a crizei datoriilor, din 2012, dar au rambursat fondurile împrumutate la începutul anului trecut.

Şefii băncilor centrale din zona euro se întâlnesc la fiecare două săptămâni şi în teorie pot opri oricând finanţarea de urgenţă, dar acest fapt este improbabil.

Chiar şi după încheierea programului internaţional de salvare al Greciei la sfârşitul lunii februarie este probabil ca băncile elene să păstreze accesul la finanţare din partea băncii centrale, atât timp cât guvernul de la Atena este angajat în negocieri privind programul de reformă cu liderii zonei euro, au declarat doi oficiali europeni.

Acest fapt elimină riscul imediat ca Grecia să fie nevoită să iasă din zona euro, problemă care ar apărea dacă statul şi băncile elene nu se vor mai putea finanţa.

Există un plafon de 15 miliarde de euro pentru datoriile băncilor acumulate prin finanţare de la băncile centrale, dar Grecia a solicitat o majorare cu 10 miliarde de euro a acestei limite, a relatat marţi publicaţia Kathimerini.

În locul folosirii lichidităţilor de urgenţă, Bundesbank vrea utilizarea de fonduri alocate băncilor în programul de salvare, potrivit unor persoane apropiate situaţiei.