Sancţiunile, constând în blocarea conturilor şi interzicerea acordării de vize, vizează persoane din conducerea separatiştilor proruşi, au declarat mai multe surse diplomatice. De altfel, sancţiunile reprezintă "unul dintre punctele principale ale agendei", a declarat ministrul ceh de Externe, Lubomir Zaoralek, la sosirea la reuniunea miniştrilor europeni de Externe de la Bruxelles.

"Sancţiunile nu reprezintă un obiectiv, ci pot fi un intrument, dacă sunt însoţite de alte" soluţii, a subliniat Federica Mogherini. Ea a menţionat necesitatea ca autorităţilor de la Kiev să li se ceară "să se angajeze în favoarea reformelor (..) astfel încât Ucraina să devină o poveste de succes" şi de a "relansa dialogul" cu Rusia.

După organizarea, la 2 noiembrie, a alegerilor în autoproclamatele republici separatiste, calificate drept "ilegale" de UE, confruntările s-au intensificat în estul Ucrainei, iar occidentalii au acuzat Rusia că trimite trupe şi echipament militar rebelilor, acuzaţii respinse în mai multe rânduri de Moscova. În ultimele 24 de ore, şase militari şi trei poliţişti ucraineni au fost ucişi în estul Ucrainei, potrivit autorităţilor de la Kiev.

"Este necesar ca dialogul să continue şi să fie intensificat. Este singura modalitate de soluţionare a conflictului. Este necesar să înceteze confruntările armate, care au provocat prea multe victime", a afirmat, la rândul său, secretarul de Stat francez pentru afaceri europene, Harlem Désir. "În acest moment, situaţia este extrem de tensionată şi periculoasă, iar UE va depune toate eforturile pentru a sublinia necesitatea respectării armistiţiului şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei, pentru a permite desfăşurarea unor iniţiative care vor favoriza negocierile diplomatice", a adăugat oficialul francez.

Noi sancţiuni economice sunt excluse în acest moment, a confirmat ministrul ceh de Externe, adăugând că problema va fi discutată la summitul european din decembrie.

Uniunea Europeană a impus deja sancţiuni Rusiei pentru implicarea în conflictul din Ucraina, interzicând accesul băncilor şi companiilor din sectorul apărării şi petrolului, printre care Rosneft, la împrumuturi din Europa. Măsurile, decise în iulie şi septembrie, au provocat dificultăţi pentru economia rusă, dar nu au flexibilizat poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la criza din Ucraina.