Opinii conform carora este destul de probabil ca pe 27 martie, cand va avea loc urmatorul CA al BNR, dobanda la care banca centrala atrage banii de la banci sa creasca la 9,5%. Mai mult de atat, exista si opinii conform carora cresterea ar trebui sa mearga chiar si mai sus, "pana la 10%", dupa cum spune vicepresedintele CFA, Dragos Cabat. La polul opus, exista multi bancheri pentru care nici cresterea din februarie nu era justificabila (vezi BUSINESS Magazin nr. 65).

"Este posibila inca o majorare a dobanzii de politica monetara", este de parere directorul general de la BRD/SG Corporate Finance, Aurelian Dochia. Totusi, decizia trebuie luata "cu atentie", pentru ca dobanzile prea mari ar atrage fonduri speculative, deja foarte interesate de dobanzile bune si de miscarile de curs din Romania, ce le aduc profituri grase. Intrarile de fonduri preseaza pe cursul valutar, contribuind la aprecierea leului, care a castigat circa 5% de la inceputul anului. Care este riscul?

"Un curs foarte apreciat conduce la adancirea deficitului de cont curent", explica Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank, pentru ca ieftineste importurile, dar afecteaza si competitivitatea exporturilor. In ianuarie 2006, deficitul comercial a urcat la 637,7 mil. euro, cu 66% peste nivelul din prima luna a lui  2005, conform Institutului National de Statistica.

Un astfel de dezechilibru, care in Romania arata acum "ca un bulgare care a ajuns destul de mare pentru a se sparge" - spune Dochia -, poate face, daca se adanceste, ca multe dintre fondurile pe termen scurt "sa plece". Ceea ce, in final, duce la o devalorizare brusca a leului, ce poate induce, la randul ei, o criza financiara. Motive suficiente pentru ca "BNR sa nu mai procedeze la o crestere a dobanzii in martie", este de parere Ionut Dumitru, care adauga ca nu se astepta nici la majorarea din februarie. In opinia sa, faptul ca "bancile s-au convins ca BNR le «scapa» de excesul de lichiditate" este un fapt suficient pentru a genera cresteri de dobanzi la depozite.

Dupa ce o vreme a lasat bancile sa se lupte singure cu excesul de bani - pentru a determina o scadere a dobanzilor la creditele in lei -, de cateva luni incoace politica BNR s-a schimbat radical. Ghilotina unei inflatii ce nu se incadreaza in tintele stabilite face ca BNR sa nu mai vrea exces de lichiditate. "Semnalele bancii centrale ne fac sa credem ca va steriliza tot ce e in exces", spune Dumitru, ceea ce lasa bancherilor loc sa creasca dobanzile la depozite, dar induce si o crestere a dobanzilor la credite.

Pentru banca centrala "scumpirea banilor" (cresterea dobanzilor) este importanta ca arma in lupta cu inflatia, motiv pentru care "nu se va opri pana ce aceste masuri nu vor da rezultate", crede Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata. El crede ca inca o majorare, in martie, a dobanzii de politica monetara "este o masura logica in sensul obiectivelor BNR".

Si Florin Citu de la ING Bank crede ca "o crestere de dobanda e in planul bancii centrale" pentru viitorul apropiat. In opinia sa, atat timp cat economia romaneasca are performante bune, investitiile de portofoliu  nu au nici un motiv sa iasa din piata "daca nu se intampla ceva foarte grav".

In opinia sa, atat timp cat deficitul comercial poate fi finantat - si acum este -, el nu reprezinta un pericol imediat. "Cred, insa, ca ne mutam dinspre o finantare pe baza de investitii directe catre una mixta - unde investitiile de portofoliu conteaza mai mult", explica Citu.

"Pe noi nu ne-a surprins majorarea dobanzii de politica monetara si nu ne-ar surprinde sa vedem o alta crestere in perioada urmatoare", declara recent si vicepresedintele  BCR Dan Bunea. In opinia acestuia, BNR va monitoriza luna de luna evolutiile din piata "si va reactiona de cate ori va fi nevoie".