În Polonia, consilierii guvernato­rului băncii centrale, Adam Glapinski, au câştigat anul trecut peste 4,6 mili­oane de zloţi (1,5 mili­oane de euro), însă banca refuză să dezvăluie numele acestora, cotidia­nul Rzeczpospolita subliniind că acest lucru iscă speculaţii că un re­fugiu pentru oamenii partidului Lege şi Justiţie (PiS) este creat în jurul şefului băncii centrale.

Banca susţine că „persoanele an­gajate în calitate de consilieri nu înde­plinesc funcţii publice în sensul prevederilor legii privind accesul la informaţii publice. Secretul BNP pro­voacă suspiciuni că cercul de con­silieri al guvernatorului devine un adă­post pentru oamenii PiS care riscă să-şi piardă funcţiile în administraţie sau în companiile Trezoreriei statului după schimbarea guvernului.

De asemenea, se ştie că lista consilierilor a crescut în ultimii ani.

Funcţia de consilier al guvernato­ru­lui BNP este o recompensă pentru lo­ialitatea foştilor membri ai consi­liu­lui de politică monetară faţă de a­cesta, a confirmat unul dintre foştii stra­tegi ai băncii, care a cerut ano­nimatul. Care sunt salariile consilie­rilor? Nici acest lucru nu se ştie exact. Acestea sunt cu siguranţă mai mari decât la universitate, spune un fost membru al consiliului de conducere al băncii centrale.

Guvernatorii băncilor centrale din Polonia şi Ungaria sunt prinşi în dispute zgomotoase cu opozanţii cu privire la politica monetară, creând noi pericole pentru investitorii dis­puşi să ia în piept politica amar polari­zată a Europei Centrale, scrie Reuters.

În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski este acuzat că a încercat să impulsioneze economia cu reduceri de dobânzi pentru a-şi ajuta aliaţii din cadrul PiS să obţină un nou mandat la alegerile de luna trecută, fără succes, însă.

În Ungaria, guvernatorul Gyorgy Matolcsy este sub presiune din par­tea guvernului lui Viktor Orban să reducă în continuare dobânzile înain­tea alegerilor locale şi din Parla­mentul European de anul viitor.

Tensiunile vin pe un fond de in­flaţie regională care se încăpăţânează să rămână cu mult mai ridicată decât cea din Europa de vest, determinată de factori structurali cum ar fi pieţele muncii sub presiune, dar şi repetate stimulente pre-electorale acordate în ultimii ani.

Activele din regiune, ca şi altele de la nivel mondial, sunt impulsionate de percepţia pieţelor financiare că banca centrală americană şi-a pus pe pauză înăsprirea politicii monetare, fiind deocamdată protejate de pierderi legate de conflictele politice.

Totuşi, investitorii şi agenţiile de rating monitorizează îndeaproape presiunea asupra bancherilor centrali locali având în vedere că inflaţia se menţine peste ţintă şi este puţin probabil să revină la aceasta până la finalul anului 2025.

În acest an şi anul viitor, credibilitatea băncilor centrale din regiune va fi pusă la încercare. Un studiu realizat de Banca Mondială în 2021 a găsit că amestecul politic în strategiile băncilor centrale a dus la perioade susţinute de inflaţie ridicată în economii emergente.