♦ Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, crede că BNR va menţine pasul de majorare a dobânzii-cheie la 0,5 pp, rata urmâd să crească de la 3% la 3,5% ♦ Economiştii-şefi de la BCR şi ING Bank anticipează creşterea ratei-cheie de la 3% la 4% ♦ Boardul BNR va aproba astăzi şi raportul trimestrial asupra inflaţiei, analiştii aşteptând o prognoză majorată.

Aşteptările de continuare a creşterii inflaţiei spre 11-12% sau chiar peste acest nivel vor determina BNR să majoreze astăzi rata-cheie la şedinţa de politică monetară, însă părerile analiştilor privind amploarea majorării sunt împărţite. În timp ce unii analişti văd posibilă o creştere a dobânzii-cheie cu un pas mai mare, de la 3% până la 4%, alţii consideră că banca centrală va menţine pasul de creştere de 50 puncte de bază (0,5 puncte procentuale), la 3,5%, având în vedere şi perspectivele de încetinire a economiei în 2022 spre 2-3%.

Cea mai recentă majorare a dobânzii de politică monetară a fost operată de BNR în luna aprilie, de la 2,5% la 3%. Din luna februarie 2022, BNR a mărit cadenţa şi a majorat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,5%, după ce la precedentele trei şedinţe de politică monetară a mizat pe paşi mici optând pentru majorări de dobândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată.

Recent, banca naţională a Cehiei a majorat dobânda de politică monetară cu 75 puncte, la 5,75%, creştere peste estimările analiştilor. Şi banca naţională a Poloniei a anunţat majorarea dobânzii de referinţă cu 75 de puncte, la 5,25%.

BCR, a doua cea mai mare bancă din piaţă după active, anticipează o nouă majorare a dobânzii-cheie până la 4%, de la nivelul actual de 3%, având în vedere inflaţia mare, dar şi deciziile recente ale băncilor centrale din Polonia şi Cehia şi faptul că următoarea întrunire a boardului BNR va fi de-abia în iulie.

„Ne aşteptăm ca BNR să majoreze dobânda-cheie cu 100 puncte de bază (1 pp - n.red.), la 4% la şedinţa boardului din 10 mai“, anticipează Dascălu.

 „Rata dobânzii la facilitatea de credit (Lombard - n.red.), care ar trebui să rămână instrumentul de politică operaţional relevant în condiţii de politică de management strâns al lichidităţii, ar trebui să ajungă la 5%. Vedem rata terminală la 5,50% pentru rata-cheie şi 6,50% pentru facilitatea de credit până la sfârşitul acestui anî, adaugă el.

El a explicat că deciziile recente ale băncilor centrale din Polonia şi Cehia vor convinge BNR să facă o mişcare mai îndrazneaţă având în vedere că ratele dobânzii la noi sunt deja în urmă faţă de cele din alte ţări. În plus, după 10 mai, următoarea şedinţă a BNR este programată pentru 6 iulie, în timp ce între timp alte bănci centrale din regiunea ECE au întâlniri la care se aşteaptă să majoreze în continuare dobânzile.

Şi Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, estimează o creştere a dobânzii-cheie tot cu 100 de puncte de bază (1 pp) de la 3% la 4%, care va fi “n continuare cea mai scăzută rată-cheie din regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE4).

“În esenţă, puţine s-au schimbat pentru BNR de la întâlnirea din aprilie, deoarece persistă acelaşi context inconfortabil de creştere mai lentă şi inflaţie mai mare. O creştere a ratei cheie cu 100 puncte de bază (1 pp-n.red.) nu va însemna neapărat o nouă poziţie a politicii monetare, dar va menţine, în linii mari, decalajul faţă de alte bănci centrale din CEE4. Situaţia neobişnuită în care România are cel mai stabil curs de schimb şi cea mai mică rată-cheie, în timp ce înregistrează şi deficite gemene semnificative, ar putea continua şi după acest an”, susţine economistul şef al ING Bank.

Tătaru consideră că există şi o probabilitate relativ mică, dar deloc neglijabilă (15%) ca BNR să exindă coridorul simetric în jurul ratei-cheie de la 100 la 125 de puncte de bază, ceea ce ar putea susţine o eventuală majorare mai temperată a dobânzii-cheie.

“Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, este de părere că BNR va menţine pasul de majorare a dobânzii-cheie la 50 puncte de bază (0,5 pp), el anticipând creşterea ratei de la 3%, la 3,5%. Credem că BNR va menţine pasul de creştere a dobânzii-cheie la 50 de puncte de bază. Vedem un ciclu mai lung de întărire a politicii monetare în paşi de 50 de puncte de bază (0,5 pp)”, susţine Dumitru.

BNR ar trebui să publice şi prognoza actualizată a inflaţiei IPC după întâlnirea boardului.

“Vedem inflaţia la 11,5% până la sfârşitul anului după ce atinge un vârf în jurul valorii de 12% în iunie, cu inflaţia de bază convergând la nivelul maxim până la sfârşitul anului”, susţine economistul-şef al BCR.

Economistul-şef al ING Bank vorbşete despre o inflaţie medie de 10,7% în acest an şi rată  a inflaţiei de 9,9% în decembrie 2022.

“La şedinţa din 10 mai, BNR va aproba cel mai recent Raport asupra inflaţiei, care ar trebui să includă previziuni de inflaţie revizuite mai sus pentru inflaţia generală şi brusc mai mari pentru inflaţia de bază. Acum estimăm inflaţia medie în 2022 la 10,7%, cu o inflaţie la sfârşitul anului de 9,9%. Pentru 2023, ne menţinem prognoza sub consens cu o inflaţie medie de 6,1%, deoarece contextul extern ar putea deveni mai util, având în vedere riscurile de recesiune care se profilează în zona euro”, explică Valentin Tătaru.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna martie la două cifre, ajungând la aproape 10,2%.

În ceea ce priveşte evoluţia economiei României în acest an, prognozele au început să fie ajustate spre 2-3% sau chiar mai puţin.