Există o posibilitate crescută ca ratele dobânzilor să fi atins un nivel maxim în Europa, dar pentru consumatorii, companiile şi guvernele care au făcut împrumuturi masive în perioada în care costurile de împrumut erau foarte scăzute, problemele continuă să se ţină lanţ.

Potrivit Bloomberg, până la sfârşitul acestui deceniu, europenii care au apelat la diverse împrumuturi vor continua să fie presaţi de povara ratelor în urma creşterilor dobânzilor aplicate de bănci. Deşi ajustarea este dureroasă în multe locuri, inclusiv în SUA, şocul este deosebit de puternic în Europa, unde ratele dobânzilor au fost sub zero timp de opt ani. 

Mulţi debitori au amânat refinanţarea în speranţa că ratele vor scădea din nou. Dar, având în vedere că economiile au avut în mare parte performanţe care au depăşit estimările analiştilor, acest lucru pare din ce în ce mai puţin probabil.

Investitorii preconizează că anii următori vor fi marcaţi de neplăţi şi reduceri de cheltuieli, pe măsură ce o parte mai mare din veniturile companiilor, gospodăriilor şi statelor va fi destinată finanţării datoriilor. 

Un indicator clar al apropierii acestei schimbări majore este diferenţa dintre ceea ce plătesc în prezent guvernele şi companiile la nivel mondial ca dobândă şi suma pe care ar plăti-o dacă s-ar refinanţa la nivelurile actuale. 

Cu excepţia câtorva luni din perioada crizei financiare mondiale, acest indicator a fost întotdeauna sub zero. În prezent, acesta se situează în jurul unui nivel record de 1,5 puncte procentuale.

„Dacă mulţi dintre noi am fost de părere că anii 2010 au reprezentat noua normalitate în care ratele au continuat să scadă şi în care cu toţii am putut acela cu uşurinţă la refinanţări, mediul actual a reuşit să răstoarne convingerile tuturor", a declarat Mark Bathgate, un fost investitor la Goldman Sachs Inc. şi BlueBay Asset Management, care acum conduce propria firmă de consultanţă. „Problemele legate de creditele europene ar putea deveni cu mult mai grave decât în SUA”. 

Pentru companiile de pe bătrânul continent, multe dintre acestea împrumutându-se masiv în timpul pandemiei, marele zid al refinanţării va începe în 2025 şi va atinge un vârf în 2026. Firmele cu randament ridicat din Europa au datorii de peste 430 de miliarde de dolari scadente în a doua jumătate a deceniului, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

Cercetătorii Băncii Angliei estimează că societăţile cu grad ridicat de îndatorare reprezintă aproximativ 60% din datoriile corporative din Regatul Unit, dar numai 5% din numerar. Acest aspect naşte o probabiliate foarte ridicată ca  firmele din UK să reducă investiţiile sau locurile de muncă pentru a se menţine pe linia de plutire.

Companiile ar putea fi nevoite să înceapă să strângă fonduri pentru refinanţare cu până la un an înainte ca datoria să ajungă la scadenţă, în cazul în care trebuie să găsească noi creditori, potrivit lui Jochen Schönfelder, partener senior la Boston Consulting Group din Köln. Conform declaraţiilor lui Schönfelder, mai multe firme din Germania şi-au redus costurile, unele dintre ele apelând la fonduri private de îndatorare în condiţiile în care au nevoie rapid de bani. 

„Mulţi analişti se aşteaptă ca unele dintre cele mai importante sectoare din Germania, cum ar fi construcţiile şi furnizorii de automobile, să sufere o scădere abruptă", a declarat Schönfelder. „Marea întrebare este dacă problema în cauză se va răsfrânge şi asupra echipamentelor de uzină, maşinilor, furnizorilor de echipamente şi, de asemenea, cum va fi afectat consumul privat”.

Consumatorii vor simţi impactul fenomenului mai ales prin creşterea costurilor ipotecare. Rata efectivă a dobânzii la creditele imobiliare în curs de rambursare în Marea Britanie era sub 3% la sfârşitul lunii iunie, potrivit Băncii Angliei, comparativ cu aproximativ 6,7% pentru un produs nou mediu fix pe doi ani, potrivit datelor Moneyfacts. Suedia ar putea servi drept barometru al suferinţelor care se preconizează pentru alte ţări din Europa. 

Costurile de împrumut ca proporţie din veniturile deţinătorilor suedezi de credite ipotecare s-a dublat în ultima perioadă, ajungând la 10% în 2022, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit Finansinspektionen. Acest lucru a dus la prăbuşirea preţurilor proprietăţilor, declanşând o serie de insolvenţe şi cereri de ştergere a datoriilor în rândul constructorilor.

Un alt potenţial punct de presiune pentru continent este faptul că economiile de la periferie, cum ar fi Italia şi Portugalia, au o proporţie mai mare de credite ipotecare restante cu rată variabilă. Acest lucru „rămâne unul dintre principalele riscuri pentru o aterizare dură a politicii monetare, unde cele mai slabe economii suferă cel mai mult", au scris analiştii de la Bank of America, inclusiv Claudio Irigoyen, într-o notă recentă adresată clienţilor.