Cu putine lucruri se poate mandri Romania ca este printre primele tari din lume. Mai ales in domeniul turismului, unde, per total, nu stam deloc bine. Cu toate astea, suntem pe locul trei in lume la furnizarea de personal pentru vasele de croaziera.

Sa lucrezi la Howard Johnson Grand Plaza, unul dintre cele cateva hoteluri de cinci stele - si cel mai nou - din Bucuresti, ar trebui sa fie, cel putin teoretic, visul oricarui angajat din industria hoteliera. Cu toate acestea, cea mai mare problema a acestui hotel si chiar si a celorlalte de categoria lui, dar si din clasa de patru stele, este plecarea in fiecare an a unui procent de 20 - 40% din personal. Unde? Pe vase de croaziera, in general si, mai nou, in hoteluri din strainatate. 

"Problema cea mai mare a hotelului este turnover-ul de personal, unde noi am ajuns la 32% anul trecut. Este un procent foarte mare. Cei mai multi angajati au plecat in strainatate, pe vase de coaziera, pe posturile pe care lucrau si aici. Romania este al treilea furnizor din lume de personal pentru vasele de croaziera, dupa Filipine si Indonezia", spune Tinu Sebesanu, directorul general al hotelului Howard Johnson Grand Plaza.  El a adaugat ca oamenii pleaca in strainatate "bineinteles, pentru bani". Pe vas au un salariu de peste 2,5 ori mai mare decat isi permite hotelul sa le ofere. Desi la prima vedere pare paradoxal, cei mai multi care pleaca sunt cei din marile hoteluri, care apartin lanturilor internationale. Nu din hoteluri mici si necunoscute. Explicatia este simpla. Cei care recruteaza vin si iau oameni "antrenati", de la hotelurile de clasa superioara. "N-o sa recruteze de la bistroul de la Gara de Nord", explica Tinu Sebesanu. 

Si, intr-adevar, au de unde alege, pentru ca in Romania sunt deja prezente sase din cele mai mari 12 lanturi hoteliere internationale. 

Si angajatii din hotelurile mai mici au inteles ca daca vor sa plece pe un vas de croaziera le va fi mult mai greu s-o faca daca nu lucreaza la un hotel de lux. Si atunci fac tot posibilul sa ajunga la acestea, dar nu pentru a ramane ani de zile, ci pentru ca a lucra la un hotel de cinci stele "da bine la CV".

Politica de resurse umane a companiilor care recruteaza personal pentru vase de croaziera ofera persoanei selectionate posibilitatea parcurgerii, cu fiecare nou contract, a intregii ierarhii operationale (de la picol, ajutor de ospatar, ospatar la sef de formatie, supervizor, sef de sala etc.  "In ultimii 5 - 7 ani se constata o accentuare a fenomenului in Romania, pe de o parte stimulat de o ameliorare a formalitatilor si, pe de alta parte, motivat de incoerenta conceptelor de management ale multor proprietati hoteliere si de nivelul extrem de scazut al remuneratiilor corespunzatoare", crede Paul Marasoiu, presedintele companiei de consultanta hoteliera Peacock Hotels.

Ca medie, a adaugat Marasoiu, salariile personalului operational hotelurile romanesti raman in jurul a 70 - 150 euro net, "fara sa ne imaginam un nivel fabulos al bacsisului", data fiind calitatea relativa a serviciilor in genere si numarul inca prea mic al turistilor. In privinta sefilor de departamente, cazurile cele mai "fericite" ajung la o medie de 300 - 400 de euro pe luna.

In schimb, cel putin la prima vedere, munca prestata pe un vas de croaziera ofera mai multe satisfactii. Ele sunt in primul rand banesti, veniturile variind in functie de nivelul de incadrare si pornind de la 1.300 euro/luna pana la 2.500 - 2.800 euro/luna, potrivit datelor companiei Peacock Hotels.

"Trebuie insa sa privim moneda pe ambele fete, reversul aratand o munca epuizanta, adesea in formula 12 ore pe zi, sase zile pe saptamana, fara concedii pe parcursul celor 3 - 10 luni de contract, intr-un mediu foarte strict (si, prin aceasta, eficient...)", a precizat Paul Marasoiu. Cu toate acestea, in fiecare an pleaca pe vasele de croaziera cateva mii de oameni din hotelurile din Romania, din ce in ce mai multi de la un an la altul, crede George Turna, prim-vicepresedintele Federatiei Industriei Hoteliere din Romania si directorul general al hotelului Ambasador din Bucuresti.

Tinu Sebesanu de la Howard Johnson spune ca pentru vasele de croaziera se fac, in general,  doua recrutari pe an, in lunile iunie si octombrie. La aceasta spaima a hotelierilor - vasele de croaziera - se adauga si faptul ca, de anul trecut, tari precum Anglia au "deschis cotele" si pentru personal hotelier de uscat, nu doar pentru vase de croaziera. Adica, in fiecare an, hotelurile din Anglia au voie sa aduca din afara granitelor cateva mii de chelneri, de bucatari sau de cameriste. Si, nici in acest caz, companiile de recrutare nu evita Romania, unde exista forta de munca destul de calificata si cu pretentii salariale mai mici decat cele ale personalului din alte tari.  Motivatia principala a celor care pleaca pe vase de croaziera este strangerea de bani pentru cumpararea unei locuinte. 

Chiar daca acum bancile acorda cu mult mai mare usurinta credite fata de anii trecuti, totusi marea problema a multor tineri este gasirea unei solutii pentru a obtine banii de avans. 

S-ar parea, la prima vedere, ca exista doua solutii pentru a opri migrarea de personal: fie ca hotelierii sa mareasca salariile, ceea ce foarte multi dintre acestia exclud din start, plangandu-se de fiscalitatea excesiva, fie sa investeasca in pregatirea oamenilor si sa incheie cu ei niste contracte ferme pe cativa ani. "Daca iei un student si investesti in el, nu ai nici o forma legala prin care sa-l «obligi» sa lucreze pentru tine o anume perioada", mai spune Sebesanu. 

S-ar parea ca, cel putin pana la intrarea Romaniei in UE, cand se asteapta ca salariile sa creasca, angajatii din hoteluri vor continua sa plece. Sebesanu crede insa ca dupa aderarea la UE exodul fortei de munca din hoteluri se va amplifica. "Pentru ca salariile nu vor creste chiar din primele zile, in schimb se vor «deschide« granitele si oamenii vor putea lucra mult mai usor in strainatate."

In general, cei care se angajeaza in locul celor care pleaca in strainatate sunt sub nivelul ultimilor, spune George Turna. In aceste conditii, migrarea personalului are ca efect principal diminuarea plajei de forta de munca din care angajatorii din Romania pot selectiona candidati competitivi. Aceasta se traduce categoric in scaderea calitatii serviciilor, oricum un capitol la care Romania nu prea are cu ce sa se laude.  Dar, cum in aproape orice situatie exista si o parte buna, trebuie sa ne gandim ca atunci cand angajatii de pe vapor se intorc - sau cel putin o parte din ei - sa lucreze in tara, lucrurile invatate si mai ales atitudinea dobandita in acel sistem vor fi un avantaj atat pentru angajat cat si pentru viitorul angajator.

Asadar, daca in vreun hotel romanesc vom vedea un angajat amabil si zambitor, inseamna ca avem de ales din doua variante: fie e foarte bucuros pentru ca a obtinut deja un contract pe un vas de croaziera, fie tocmai s-a intors de pe un astfel de vas, cu ceva economii.