La aproape două luni de la startul programului IMM Invest, băncile înscrise în program au aprobat 11.589 de cereri din partea IMM-urilor, volumul total al finanţării garantate ridicându-se la 10,2 mld. lei, susţine un comunicat transmis de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Adică 2/3 din suma de 15 mld. lei pe care statul este dispus să o garanteze în cadrul programului pentru IMM-uri destinat depăşirii crizei.

Comunicatul îl citează pe Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM: „Soldul creditelor acordate de tot sistemul bancar sectorului IMM si companiilor a crescut  în ultimii 12 ani, cu 40 mld. lei, de la 77 mld. lei în 2007 la 117 mld. lei în 2019, media de creştere lunară ajungând la 0,3 mld. lei. Prin facilităţile aduse de IMM Invest s-au acordat finanţări de 10,2 mld. lei în aproximativ două luni, ceea ce înseamnă o creştere de 34 de ori peste media lunară din ultimul deceniu“. Dar sursa citată nu arată şi câţi bani au ajuns la companii - şi aici este marea problemă: Fondul aprobă multe dosare, dar băncile nu aprobă finanţarea.

Pentru ca o companie să-şi vadă banii din împrumut pe această cale, ea trebuie să treacă prin mai multe etape, ultima fiind semnătura pe care banca o pune pe contract şi virarea banilor. Mişu Negriţoiu, fost şef al ING Bank/România, a explicat la ZF Live că, chiar dacă statul garantează 80-90% din împrumuturile astfel acordate, niciun bancher nu-şi permite să lase deoparte aşa-numitul risk sharing (împărţirea riscului), în limbajul de specialitate.

Şeful FNGCIMM face, în comunicatul citat, şi o apreciere la „Planul National de Investiţii şi Relansare Economică“ lansat de PNL şi despre care nu mai spune nimeni nimic, deşi au trecut doar două săptămâni de la lansarea lui.

„Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică este un plan de investiţii care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenţionare cu cele de stimulare. Mai este nevoie de o măsura pentru a completa tabloul: deblocarea accesului la creditul comercial (printr-o schemă de reasigurare - n.red.)  - obţinerea de produse/servicii cu plata la termen, principalul canal de finanţare a firmelor din România“. Or, nimeni nu a blocat aceesul la creditul comer­cial/creditul furnizor care a ajuns, în România, de trei ori mai mare decât creditul bancar: peste 383 mld. lei, credite-furnizor, faţă de 117 mld.. lei credite bancare. Sunt economişti, precum Tănase Stamule, decan al Facultatăţii de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine - ASE care pun sub semnul îndoielii valabilitatea stimulării acestui mecanism (pentru că o companie care nu-şi mai poate achita un credit-furnizor nu se pune doar pe sine într-o situaţie-limită, ci pune şi alte companii care, pe lanţ, au participat la acest mecanism).

iulian.anghel@zf.ro