Groisman, 36 de ani, fost primar al oraşului Vinniţa înainte de a fi cooptat în februarie în guvernul Iaţeniuk ca vicepremier responsabil de politici regionale, s-a remarcat recent prin solicitarea ca instituţiile financiare internaţionale să convoace la toamnă o conferinţă care să pună la punct un "plan Marshall" pentru Ucraina. El a spus că Kievul pregăteşte un plan de redresare a economiei pentru perioada 2014-2016, pentru care a făcut apel la creditorii internaţionali să trimită misiuni la Kiev spre a evalua necesităţile ţării.

Până la alegeri însă, viitorul guvern interimar ce va fi format de Volodimir Groisman va avea de făcut faţă nu doar conflictului militar în curs cu separatiştii ruşi, ci şi cu o economie în plină criză. FMI estimează că economia ucraineană va scădea cu 6,5% în acest an, iar deficitul bugetar va atinge 10,1% din PIB, în timp ce alţi economişti cred că necesităţile de finanţare externă vor creşte în acest an cu 3-5 mld. dolari, pe lângă pachetul de salvare de 17 mld. dolari aprobat de FMI, atât din cauza cheltuielilor militare în creştere, cât şi a cheltuielilor cu refacerea infrastructurii distruse de conflictul cu separatiştii.

De la încheierea acordului cu FMI, în iunie, guvernul a lăsat moneda naţională, hrivna, să se devalorizeze cu cca 30% faţă de dolar, iar viitoarea eliminare a subvenţiilor pentru petrol şi gaze, conform programului cu FMI, va însemna şi mai mari pierderi de putere de cumpărare pentru localnici, aminteşte Reuters.

FMI a apreciat că ieşirile de capital din ultimele trei luni au fost peste aşteptările sale, estimând că reducerea rezervelor valutare ale ţării până la jumătatea lui 2015 va fi mai mare cu 3,4 mld. dolari faţă de estimările sale. Creditele neperformante se ridică la cca 40% din totalul activelor bancare, iar BERD a anunţat că îşi va creşte participaţiile în băncile ucrainene, spre a împiedica un colaps al sistemului.