Investitorii încep să creadă din nou în piaţa de fuziuni şi achiziţii
Investitorii, măcinaţi de criza financiară şi economică globală, au reînceput să aibă încredere, iar asta s-a simţit aproape instantaneu în piaţa M&A, care se revigorează pe zi ce trece. În România, anunţurile de vânzare depăşesc cu mult numărul de tranzacţii, dar este şi acesta un început.
MATTHEW LAYTON, GLOBAL MANAGING PARTNER AL CASEI DE AVOCATURĂ BRITANICE CLIFFORD CHANCE, FIRMĂ CU ÎNCASĂRI ANUALE DE CIRCA 1,6 MLD. EURO, PRIVEşTE CU OPTIMISM EVOLUţIA TRANZACţIILOR DE FUZIUNI şI ACHIZIţII (M&A – mergers & acquisitions), inclusiv în sfera serviciilor financiare. Şi Daniel Badea, Managing Partner la Clifford Chance Badea, susţine că dinamica activităţii M&A s-a intensificat în ultimii ani, pe măsură ce priorităţile şi strategiile instituţiilor financiare s-au schimbat sub presiunea noilor provocări. ”În toate sectoarele am remarcat o oarecare revenire a încrederii şi a apetitului pentru fuziuni şi achiziţii. Cred că activitatea M&A va continua în sectorul serviciilor financiare„, a declarat într-un interviu Matthew Layton, care a preluat la începutul lunii iunie şefia Clifford Chance, una dintre cele mai puternice firme de avocatură din lume. Clifford Chance face parte din renumitul grup ”Magic Circle„, care include elita avocaturii londoneze.
Piaţa de fuziuni şi achiziţii, care poate să fie considerată un barometru al economiei, a resimţit criza financiară şi economică globală, numărul deal-urilor fiind în declin. Ultimii ani au marcat, însă, un reviriment, iar evoluţia favorabilă a continuat în prima parte din 2014. Valoarea tranzacţiilor globale de M&A a crescut cu 30% în primul semestru din 2014, comparativ cu S2 2013, la 1,5 trilioane de dolari, potrivit unui supliment recent al Clifford Chance privind dinamica globală a M&A. Ultimii ani au fost dificili pentru instituţiile de credit, care încearcă să găsească noi surse de creştere a profiturilor, afectate de noile reglementări mai dure. ”Pentru noi această industrie a fost, probabil, una dintre cele mai active de la declanşarea crizei financiare globale, în condiţiile în care băncile au căutat să-şi remodeleze bilanţurile şi profilul produselor, să răspundă la modificările de reglementări şi să dezvolte propriile strategii specifice. Astfel de operaţiuni continuă„, susţine Layton.
În cazul băncilor, uneori este vorba despre cesiuni de portofolii, anumite pachete de active fiind eliminate din bilanţuri. În alte cazuri este vorba despre redefinirea strategiei de business, care poate determina renunţarea la anumite pieţe sau anumite segmente de clienţi. ”Este interesant că serviciile financiare au devenit atractive pentru fondurile de investiţii private equity. În anumite jurisdicţii, observăm un interes continuu manifestat de un număr tot mai mare de investitori private equity faţă de sfera serviciilor financiare, inclusiv în susţinerea consolidării în piaţa bancară de retail. De aceea, considerăm ca acest domeniu este în continuare un domeniu important de activitate pentru noi„, susţine şeful Clifford Chance. Încrederea revine, iar în majoritatea pieţelor clienţii încearcă să îşi relanseze strategiile de investiţii.
”Nu ai prea mult de ales când vine vorba să încerci în permanenţă să îmbunătăţeşti eficienţa, să reduci costurile sau să menţii marjele de profit. Pot fi văzute toate oportunităţile.„ Deşi există încredere şi apetit pentru investiţii, investitorii sunt mult însă mai rezervaţi să-şi asume riscuri decât au fost înainte de declanşarea crizei financiare globale, apreciază Layton. Iar stabilirea preţului rămâne încă o provocare, în condiţiile în care pieţele de capital au performat bine.
Şi în România interesul pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii, inclusiv în sectorul bancar, s-a intensificat. 2013, al cincilea an de la începutul crizei, a marcat dezgheţul pie-ţei de tranzacţii în sistemul bancar, iar trendul favorabil continuă şi în acest an. Pe lângă tranzacţiile cu portofolii, pe piaţa bancară autohtonă au existat şi deal-uri cu pachete de acţiuni. În prima parte a acestui an Bank of Cyprus a vândut 10% din acţiunile Băncii Transilvania pentru suma de 82,5 mil. euro, unul dintre principalii cumpărători fiind SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD.
Totodată, fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Ca-pital, a reuşit să finalizeze tranzacţia de preluare a Nextebank, controlată de grupul maghiar MKB. Totodată, omul de afaceri Ion Ţiriac a ajuns la un acord cu grupul italian UniCredit pentru vânzarea participaţiei de circa 45% pe care o deţine la UniCredit Ţiriac Bank România. Aşteaptă cumpărători în continuare Millennium Bank, Credit Agricole, Marfin, RBS, dar şi bănci de talie mare, precum Volksbank (pentru 2015), iar cel puţin un antreprenor român vrea să îşi vândă banca. Volksbank a bătut palma cu fondurile de investiţii HIG Capital şi AnaCap, aliate cu gigantul german Deutsche Bank, pentru preluarea unui pachet de credite neperformante de aproape o jumătate de miliard de euro pentru care au oferit circa 100 milioane de euro.
”Consolidările pe piaţă sunt anticipate de câţiva ani. În prezent, lucrăm la câteva tranzacţii care presupun asemenea consolidări, inclusiv prin transferuri de portofolii. La nivel global, se vorbeşte din ce în ce mai mult despre noi paradigme de reglementare (în cea mai mare parte în sens restrictiv), dar şi despre sistemele alternative de finanţare de către entităţi non-bancare (aşa-numitul shadow banking)", spune Daniel Badea, managing partner al biroului Clifford Chance de la Bucureşti. ”Sectorul bancar din umbră„ din China, dar şi din SUA şi Europa este în curs de dezvoltare foarte rapidă. ”Am văzut că pe lângă instituţiile financiare mari a mai apărut o nouă categorie de clienţi care câştigă o importanţă mai mare în cadrul «sistemului bancar din umbră»", a spus Malcolm Sweeting, global senior partner la Clifford Chance.
Nume precum Apollo sau Blackstone devin jucători destul de importanţi în pieţele financiare europene şi americane şi încep să se uite şi la Asia. Ascensiunea ”sistemului bancar din umbră„ este stimulată de reglementările mai stricte care vizează băncile, de impactul restricţiilor legate de capital şi lichiditate asupra bancilor. ”Cred că vom vedea în continuare restricţii de capital pentru bănci şi, prin urmare, «sectorul bancar din umbră» va continua să crească„, susţine Malcolm Sweeting.
În contextul noilor reglementări mai restrictive impuse la nivelul sectorului bancar, anumite bănci se concentrează din ce în ce mai mult pe piaţa internă şi, prin urmare, ţările care au depins în principal de instituţiile financiare cu capital străin au simţit impactul acestei schimbări. Royal Bank of Scotland şi Lloyds Bank sunt două exemple care evidenţiază această schimbare de strategie prin concentrarea pe piaţa internă. Totodată, vedem bănci cu aspiraţii de a deveni jucători globali, pe care şi le temperează, mai spune Malcolm Sweeting, global senior partner la Clifford Chance.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro