Ea a spus că PIB global poate creşte cu peste 3% în acest an şi în următorul, dar riscurile prezentate de inflaţia prea mică, tensiunile geopolitice din jurul Ucrainei şi "volatilitatea pieţelor" ar putea iniţia o perioadă de creştere foarte slabă. Inflaţia anuală în zona euro a ajuns la 0,5% în martie, minim din 2009 încoace.

În ciuda apelurilor de la FMI, BCE a decis săptămâna trecută să menţină neschimbată principala rată a dobânzii, la nivelul minim de 0,25%. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a explicat că banca se aşteaptă ca perioada cu preţuri scăzute să mai dureze în Europa, dar că va lua decizia de a acţiona dacă va apărea într-adevăr pericolul deflaţiei. Estimarea lui este că inflaţia se va apropia de ţinta de 2% în jur de 2016.

Surse citate de Bloomberg au anunţat că BCE a făcut deja simulări privind efectul pe care l-ar avea asupra inflaţiei un program de cumpărare de obligaţiuni în valoare de 1.000 de miliarde de euro (măsurile neconvenţionale" de care vorbea Lagarde). Unii analişti consideră însă că dacă BCE va decide să procedeze la un program de relaxare monetară - după modelul Rezervei Federale a SUA - prin achiziţii de active, cel mai probabil se va orienta spre cumpărări de credite bancare, cumpărări de datorii făcute de sectorul privat sau alte facilităţi oferite băncilor, în loc de cumpărări de obligaţiuni guvernamentale, fiindcă statutul BCE îi interzice acesteia să finanţeze direct guvernele ţărilor membre ale zonei euro.