Industria de prelucrare a laptelui crud este dominată de jucători cu capital românesc, care nu sunt neapărat mai puternici decât multinaţionalele, însă sunt mai numeroşi, 133 de fabrici din cele 158 aflate pe teritoriul României fiind ale unor antreprenori locali, conform datelor centralizate de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi de la Ministerul Finanţelor Publice.

În 2009, la nivel naţional erau 267 de astfel de fabrici, însă mulţi antreprenori români au pus lacătul pe uşă în situaţii de criză pe care nu au ştiut să le gestioneze, iar investitorii străini au plecat când businessul nu a mai fost profitabil. Spre exemplu, gigantul francez Lactalis a închis două unităţi din judeţul Suceava în acest an. Ce va urma după criza coronavirusului?

„Anul 2009 a fost an de tranziţie. Atunci erau multe fabrici mici, deoarece colectorii pentru companii mari au început să-şi facă afaceri independente. De exemplu, Dorna avea în 2007 circa 1.000 de colectori de lapte, care şi-au făcut firme specializate pe producţie sau distribuţie. Apoi au urmat fuziuni, achiziţii, concentrarea producţiei şi optimizarea costurilor. (...) După criza financiară, unele dintre ele au intrat în faliment pentru că aveau credite pe care nu le puteau plăti, iar 20-30% din angajaţi au rămas fără loc de muncă”, spune un reprezentant al pieţei, interogat de Business MAGAZIN.

Grupul francez Lactalis, unul dintre cei mai mari producători de lactate la nivel mondial, a cumpărat în 2008 grupul LaDorna de la Jean Valvis, grup cu şase fabrici în România, iar în 2013 a închis trei dintre ele şi a început să aducă o parte din produse din Polonia. De asemenea, după criza economică şi  FrieslandCampina a renunţat la patru din cele şapte unităţi de producţie pe care le deţinea, conform informaţiilor publicate de ZF la acea vreme.

Apoi, în 2018, Lactalis a închis fabrica din localitatea Kogălniceanu, operată de firma Dorna SA, care avea 96 de salariaţi şi activitatea a fost mutată în unitatea de producţie a Albalact, companie ce face parte la rândul ei din grupul Lactalis. În luna august a acestui an, a închis şi ultimele două fabrici luate de la Valvis, aflate în judeţul Suceava, iar 158 de locuri de muncă au fost desfiinţate.

În prezent, în cele peste 150 de fabrici de prelucrare a laptelui crud rămase, cu 100 mai puţine decât acum un deceniu, mai mici sau mai mari, lucrează circa 15.500 de persoane, 10% din forţa de muncă din sector aflându-se în judeţul Suceava, acolo unde sunt crescute şi cele mai multe vaci, peste 130.000 anual, potrivit datelor centralizate de la ANSVSA şi de la Ministerul Finanţelor Publice.

Primele zece companii din acest sector, în frunte cu Albalact, au avut afaceri cumulate de 3,45 miliarde de lei anul trecut potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. Piaţa lactatelor este una foarte fragmentată, cei mai mulţi producători având afaceri de câteva milioane de euro. Cea mai mare creştere a cifrei de afaceri în 2019 a avut-o Carmo Lact Prod, companie controlată de familiile Neagoş şi Creosteanu din Bistriţa Năsăud, de 16,6%, până la 105 milioane de lei.

Printre cele mai mari afaceri din industria laptelui se află şi Danone, liderul pieţei de iaurturi, care a intrat în România în 1996, atunci când a cumpărat fabrica de lactate Mioriţa Fundeni din Bucureşti, pe care a retehnologizat-o. Mioriţa mai avea o unitate de producţie în Militari, care a fost demolată, iar în locul său a fost ridicat complexul comercial din Militari. Astfel, platformele industriale, mândria comunismului, au dispărut treptat.

În prezent, Danone România, deţinut de grupul francez cu acelaşi nume, cu o cifră de afaceri de 612 milioane de lei anul trecut, colectează 60 de milioane de litri de lapte anual şi produce 1 milion de iaurturi zilnic, potrivit reprezentanţilor companiei. O capacitate însemnată de producţie are şi grupul elen Olympus, prezent pe piaţa naţională din 1999. Compania cu 404 angajaţi produce iaurt, lapte proaspăt şi UHT, brânză şi smântână într-o fabrică de 150.000 de metri pătraţi din localitatea Hălchiu, situată la circa 15 kilometri distanţă de Braşov, iar capacitatea maximă de procesare a acesteia poate să ajungă până la 750 tone/zi, cu o medie anuală maximă de 550 tone/zi, potrivit informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii companiei.

„Capacitatea de producţie a fabricilor de prelucrare a laptelui din România este dublă faţă cât se lucrează. Anual se procesează 1,5-1,7 miliarde de litri de lapte, dar capacitatea totală este de 2,5-2,8 miliarde”, spun surse din piaţă, experte în domeniul lactatelor.

În judeţele Caraş-Severin, Călăraşi, Dolj, Olt, Sălaj şi Tulcea nu există nicio unitate de procesare a laptelui crud, potrivit ANSVSA. În Tulcea, fraţii Ion şi Nicolae Herţea, care controlează grupul de firme Fraher, au accesat fonduri europene de 18 milioane de lei pentru a ridica o fabrică de procesare a laptelui lângă ferma de vaci pe care o au în localitatea Traian din judeţul Tulcea, potrivit datelor publicate pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). „Fabrica va fi gata peste un an”, au spus reprezentanţii businessului.

Anul trecut, la nivel naţional au fost produse 330.000 de tone de lapte de consum, mai mult cu 7,7%, comparativ cu anul 2018, arată datele de la Institul Naţional de Statistică. Totuşi, pentru a satisface consumul, România importă o cantitate mare de lapte de la vecinii din Ungaria. Tot anul trecut, la nivelul ţării au fost produse 68.000 de tone de smântână, 225.000 de tone de lapte acidulat şi peste 96.000 tone de brânzeturi, conform sursei citate anterior.