Daca Sebastian Vladescu ar mai fi ministrul finantelor, ar trebui sa fie ingrijorat sau poate temerile i le-a transmis succesorului sau, Gheorghe Ialomitianu: pretul usturoiului, starul contrabandei din Romania, daca e sa credem o declaratie mai veche a fostului ministru, creste la niveluri nemaivazute chiar la producatorii din China, iar speculatorii se intrec in a jongla cu piata, cererea si oferta. Si nu numai usturoiul (totusi produsul alimentar cu cea mai importanta crestere de pret pe piata agroalimentara chineza), ci si alte produse alimentare inregistreaza cresteri de preturi: varza in Coreea, rosiile in Israel, porumbul in Statele Unite sau zaharul in Pakistan sunt elementele unui puzzle al scumpirii alimentelor, recent rezumat de Banca Mondiala: cinci ani de turbulente pentru preturile la hrana.

"Volatilitatea s-a facut simtita inca din 2008 si se va mentine, pentru ca preturile nu se mai formeaza ca pe vremuri, din echilibrul dintre cerere si oferta, acum intervin mult mai multi factori, cum sunt interesele unor mari fonduri de investitii sau legatura cu evolutia pretului petrolului, aflat intr-o relatie directa cu biocombustibilii", spune Victor Bejnea, presedintele asociatiei comerciantilor de produse agricole ARCPA.

Situatia este confirmata si de evolutia pretului graului exportat din Romania: pretul FOB Constanta era la 13 ianuarie de 204 dolari/tona, a scazut in vara in zona 150 - 160 de dolari/tona, iar din septembrie inregistreaza un salt important, la peste 220 de dolari/tona, cu maxime de 330 de dolari in octombrie. Pentru comparatie, pretul graului exportat in 2009 nu a trecut de 185 de dolari tona. Pe langa tendinta evidenta de crestere, mai trebuie spus ca preturile pot inregistra variatii semnificative din cauza calitatii graului exportat; ba mai mult, chiar in categoria graului de panificatie, de calitate superioara, pretul este stabilit pe loturi si pe o serie de variabile specifice, cum ar fi continutul de gluten sau umiditatea.

La o alta scara, seceta si ploile au fost blestemul recoltei de grau din Europa in acest an. Mai mult de jumatate din recolta mondiala de grau a fost declasata, nefiind admisa consumului uman din cauza vremii, iar in Germania, de exemplu, 80% din ce s-a declasat nu a mai fost admis nici pentru furajele animalelor, mergand la productia de gaz metan. Un mare producator ca Rusia a pierdut o treime din recolta in incendiile din vara, vazandu-se pus in situatia sa restrictioneze exporturile, embargou prelungit pana in iulie 2011. In Ucraina, afectata de ploi, oferta guvernului de achizitionare de grau a fost ignorata de comercianti din cauza pretului scazut; probabil comerciantii nu vor putea ignora, in schimb, interdictia la export pe care o planuiesc autoritatile.

Probleme s-au mai inregistrat in Canada si in Statele Unite; Departamentul pentru Agricultura al SUA apreciaza ca recolta de grau a actualului sezon agricol ar putea inregistra o scadere de circa sase procente. Valoarea nu este mare, dar viziunea pe care o ofera doar perspectiva celor sase procente este simplista, pentru ca graul este o chestiune de calitate si de logistica in primul rand. Stocuri in Canada sau in Australia nu inseamna si grau in Africa. "China produce bine in sud, dar in nord importa, marfa pur si simplu nu trece muntii", explica Viorel Marin, presedintele patronatului morarilor si brutarilor ANAMOB, referindu-se la una dintre curiozitatile comertului cu cereale, daca putem sa le spunem asa.

Fara munti de trecut, graul romanesc pare a avea succes in acest an - cel putin asa crede ministrul agriculturii, Valeriu Tabara, care anunta recent ca Romania ar putea exporta in urmatoarea perioada grau si porumb in valoare de circa 800 de milioane de euro. "Cred ca se vor depasi 4 milioane de tone, doua milioane la grau si peste doua milioane la porumb. Este o productie buna", a spus Tabara.