Sunt câteva locuri în România care atrag prea mulţi turişti, riscând să fie sufocate de aglomeraţie, în timp ce unele zone nu atrag aproape deloc viziztatori. Deşi nu există o reţetă universal valabilă care să garanteze succesul, sunt câteva ingrediente care nu pot lipsi. Unul dintre acestea este brandingul, cu care trebuie să vibreze în primul rând localnicii. În plus, sunt necesare o strategie clară, efortul comun al mediului privat, localnicilor şi autorităţilor, totul „asezonat” cu cifre, pentru a şti ce merge bine şi ce nu funcţionează.

 

Oradea, Sibiu, Braşov, destinaţiile ecoturistice şi satul Văleni din Republica Moldova sunt locuri care atrag tot mai mult atenţia turiştilor. Oradea, de pildă, apare tot mai des în lumina reflectoarelor pentru investiţii, calitatea vieţii, numărul de turişti atraşi. Dar acest lucru nu se întâmplă pur şi simplu, ci au fost necesare multe eforturi, o strategie bine pusă la punct, iar eforturile se întind pe o perioadă mai lungă de un deceniu. 

Brand, investiţii, promovare.

„Nici noi nu inventăm roata, ne inspirăm şi noi cât putem din strategiile aplicate în alte ţări. Trei aspecte extrem de importante: parteneriatul public-privat de succes, investiţiile în turism, promovare in-ternă şi externă şi brandingul de destinaţie”, afirmă Alexandru Chira, directorul Visit Oradea, asociaţia pentru promovarea turismului din Oradea şi regiune. El a povestit în cadrul conferinţei Destinaţia Anului care sunt paşii pe care i-a parcurs oraşul care este acun un star la mai multe capitole. Reprezentantul oraşului povesteşte că Visit Oradea este un parteneriat care a luat naştere în 2015, la iniţiativa primăriei. Membrii fondatori sunt cei mai im-portanţi jucători din industria hotelieră din Oradea – Double Tree by Hilton, Ramada by Wyndham Oradea, hotelul President din Băile Felix, Lotus Retail (cel mai important jucător de pe piaţa de retail din Oradea), iar din sfera pub-lică Primăria Oradea, asociaţi - Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea (care gestionează parcurile industriale din Oradea şi din judeţ şi zona metropolitană). Astfel, sunt reuniţi la aceeaşi masă cei mai importanţi jucători atât din sfera turismului privat, cât şi din sfera investiţiilor. „Este extrem de important pentru noi, fiindcă de exemplu din par-curile industriale aflăm imediat care sunt noii investitori. Suntem finanţaţi din bani publici, din taxa hotelieră de 3%, mai avem o taxă care se aplică celor care administrează apartamente în regim Airbnb, cotizaţiile membrilor, fi-nanţări din proiecte externe, sponsorizări pe care le obţinem fiindcă suntem un ONG şi venituri din vânzarea de bilete şi organizarea de evenimente”, declară Alexandru Chira. 

Asociaţia pe care o conduce are cinci piloni importanţi de activitate: 1. strategia de promovare la nivel de desti-naţie; 2. suport şi mentorare pentru HORECA; 3. agenda culturală orădeană; 4. un proiect numit Repurpose şi Re-use Cetatea Oradea şi 5. proiecte cu finanţare externă.

„Pentru a putea vorbi de turism, primul pas a fost strategia de dezvoltare, care a fost iniţiată în urmă cu mai bine de o decadă. A început de la nevoi primare care s-au adresat atât locuitorilor oraşului Oradea, cât şi vizitatorilor. Şi aici mă refer la un sistem de încălzire eficient, accesibilitate rutieră, infrastructura turistică care a avut la bază crearea de noi muzee, reconversia şi reclădirea cetăţii Oradea şi infrastructura de business”, spune Alexandru Chira. 

A doua etapă de dezvoltare a reprezentat accelerarea şi consolidarea primei etape, şi anume dezvoltarea şi îmbunătăţirea transportului public şi a infrastructurii rutiere, regenerarea urbană, infrastructura medicală, infra-structura din educaţie, agenda culturală, infrastructura turistică cu construcţia aqua-parkului şi infrastructura de business. În a treia etapă, în care Oradea se află şi în acest moment, reprezintă accesibilizarea metropolitană, in-frastructura aeriană şi terminalul cargo, care este singurul funcţional din România, continuarea dezvoltării infra-structurii medicale, zonele verzi, regenerarea urbană şi tranziţia spre energie verde şi infrastructura sportivă.

Efortul depus de municipalitatea orădeană în ultimii 15 ani pentru a converti oraşul astfel încât să fie cât mai primi-tor din punct de vedere turistic a vizat mai multe aspecte. Cel mai important proiect, încă în derulare, este cel pentru reabilitarea unui bastion al Cetăţii Oradea, după care urmează Nymphaea Aqua Park, un proiect care se ex-tinde pe şase hectare.

Alexandru Chira mai arată că sunt valorizate Casa Darvas-La Roche (singurul muzeu Art Nouveau al României), dar şi Muzeul Fracmasoneriei Oradea, Pasajul Vulturul Negru, incubatorul de afaceri Cresc Oradea Mare. Sinagoga Sion este un spaţiu expoziţional, educaţional şi de evenimente, iar două proiecte majore sunt în stadiul de aprobare la nivel de documentaţie şi urmează a fi construite: Grădina Urbană Nufărul şi Grădina Termală Ioşia. 

„Avem materiale tipărite care de bună seamă există în multe locaţii, dar pe care noi le facem pe bune şi cu utilitate. Hărţi, calendar de evenimente, diferite broşuri, participarea comună la târguri de turism şi organizarea de vizite de familie, de vizite de lucru”, adaugă Alexandru Chira. El mai povesteşte că a fost creat un CRM pentru industria de turism local, care să permită conectivitatea cu principal stakeholderi din oraşul Oradea. „Am început să avem întâlniri cât mai dese cu reprezentanţii industriei. Creăm permanent pachete şi beneficii şi produse turistice care să poată fi integrate în diferite pachete care sunt realizate de agenţii de turism sau de hotelieri. De exemplu: tururile ghidate gratuite, campania de gratuităţi Oradea cu drag, Treasure Hunt (un proiect pntru o altfel de descoperire a oraşului care a luat naştere anul acesta)”, explică reprezentantul Visit Oradea. 

Pentru realizarea CRM-ului, în primă fază au fost selectaţi cei mai importanţi 100 stakeholderi la nivel local - mu-zee, compania de transport local, gara CFR, Primăria Oradea, Visit Oradea, Heritage, hotelieri, proprietari de cafenele, săli organizatoare de evenimente. „Apoi am realizat un raport de analiză. Practic s-a analizat performanţa în mediul online - site-uri, pagini de social media. Şi ne-am dat seama în acel moment că există situaţii în domeniul turismului din Oradea şi din Băile Felix unde lumea nu ştie ce înseamnă o pagină web sau nu ştie cum să-şi ges-tioneze ca lumea nişte setări pe profilul de Google”, afirmă Alexandru Chira. Acest raport a fost apoi prezentat, cu recomandări, fiecărui actor. 

„Întâlnirile cu industria nu ar trebui să fie rocket science, ar trebui să existe peste tot, ar trebui să ne găsim mai mult timp, atât la nivel de administraţie să le organizăm, cât şi la nivel de proprietari de hoteluri să participăm. Noi încer-căm să ţinem aceste întâlniri cu scopul de a prezenta în avans, a obţine feedback de la specialiştii din industrie pentru a vedea cât de bine ne-am descurcat cu proiectele anterioare”, explică reprezentantul Visit Oradea. El adaugă că asociaţia este responsabilă şi de agenda culturală orădeană, un instrument extrem de util în a atrage turiştii. Anual, la Oradea au loc cca 40 de evenimente importante, care în total însumează peste 700.000 de partic-ipanţi. De exemplu Festivalul Medieval Oradea, zilele oraşului (Oradea Festifall), Târgul de Crăciun, dar şi even-imente complet atipice şi unice. 

Cât priveşte promovarea, un rol major îl au campaniile de influencer marketing, participarea la târguri de turism, campaniile TV. „La începutul fiecărui an, stabilim planul de promovare, gândim nişte campanii, care se împart pe diferite canale de de promovare. Apoi alegem cei mai potriviţi asociatori în funcţie de canalul respectiv”, declară Alexandru Chira. El dă şi exemple: cu Călătoriînbascheţi, Soni Argint, Aer de vacanţă, Christian Grossi, Haihui în doi. De ce sunt aleşi aceşti influenceri? „Fiindcă încercăm să ajungem la un segment de public cât mai variat, în funcţie de mesajul pe care dorim să îl trimitem sau în funcţie de campaniile sau lucrurile pe care dorim să le promovăm, fie că vorbim de evenimente de arhitectură sau de de aqua-park”, spune reprezentantul Visit Oradea, brand care are pe Facebook 70.000 de urmăritori, iar pe Instagram a depăşit anul acesta pragul de 100.000; asociaţia este prezentă şi pe TikTok, YouTube, Vimeo şi X. 

Fiindcă trăim într-o lume unde imaginea contează extrem de mult, reprezentanţii oraşului Oradea sunt preocupaţi de realizarea de conţinut foto-video de foarte bună calitate; doar în 2024 au fost realizate peste 70 de videoclipuri, vizualizate de peste 1.000.000 de persoane.

„Mergem masiv la târgurile de turism. Ne înscriem prin minister, fiindcă sunt foarte scumpe. Singurul la care par-ticipăm cu stand propriu este cel de la Bucureşti. Doar în 2024 am fost la Viena, la cel de la Bucureşti, la Berlin, la WTM, la Varşovia. În ceea ce priveşte organizarea vizitelor de studiu, în Oradea au fost inaugurate zboruri cu LOT Polish Airlines, în iunie”, declară Alexandru Chiru. Cu această ocazie a fost organizată o vizită de studiu împreună cu biroul de vânzări din Polonia şi cu 15 cele mai importante agenţii de turism şi tur-operatori din Polonia. După care s-au dus orădenii la Varşovia, cu reprezentanţi ai industriei locale. În luna octombrie, împreună cu birourile LOT din ţările baltice, orădenii au organizat o altă vizită de studiu, pentru agenţii de turism de acolo. 

Brandul Visit Oradea a fost realizat alături de compania de branding Brandient, în 2018-2019. „Am derulat un pro-ces de cercetare care a durat luni de zile, implicând interacţiuni academice, inclusiv cu episcopii din Oradea, cu trecători, cu turişti. Inima reprezintă oraşul oamenilor, coroana galbenă - oraşul regilor, oraşul cosmopolit, oraşul cultelor, oraşul-muzeu şi oraşul apei geotermale. Încercăm pe cât posibil să folosim cât mai mult acest branding pe care l-am creat şi dezvoltat din 2019 încoace”, mai spune Alexandru Chiru. El punctează că au fost câteva proiecte semnificative care au influenţat oraşul. Primul a fost obţinerea statutului de staţiune turistică de interes naţional, proces care s-a desfăşurat în 2019-2020, dar şi obţinerea statutului de ONG de utilitate publică în 2022, un statut care demonstrează impactul asupra comunităţii. „Este dorinţa noastră să dezvoltăm cât mai mult turismul balnear şi medical sau de recuperare”, subliniază Alexandru Chiru.

 

Puterea lui „împreună”. La mare depărtare de Oradea, un sat de peste Prut are şi el o poveste de spus la capitolul turism. Localitatea de peste Prut mizează de 17 ani pe cartea turismului, iar în proces s-au implicat toate categoriile de actori, deopotrivă din partea autorităţilor, afaceri private, localnici. „Împreună” este cel mai important factor al succesului lor. Vălenaşii promovează frumuseţile locului şi tradiţii, iar localitatea este singura din Moldova care a dezvoltat un brand.

„Sunt din Văleni, o vatră strămoşească cu atestare de la 1436. Suntem doar la 1 metru dincolo de Prut. Când vor-beam în 2007 despre turism, la Văleni, oamenii se uitau la mine sceptic. Dar am parcurs paşi concreţi, avântându-ne şi aventurându-ne în toate proiectele - fie televizate, fie ale guvernelor pe dezvoltarea turismului, pentru promovarea republicii noastre, în special a localităţii pe care o reprezint. Pas cu pas, am ajuns să fim o destinaţie, să ne cunoască lumea ca un sat ospitalier şi avem un parteneriat foarte frumos cu localităţile din preajmă, organizând un grup de acţiune locală (GAL), a cărui prioritate este turismul”, declară Silvia Stirbeţ, primarul din Văleni, în Repub-lica Moldova. Ea adaugă că satul Văleni se află într-un loc binecuvântat, Rezervaţia Biosferică Prutul de Jos, care include lacul Beleu, cel mai vechi lac natural din Republica Moldova cu biosferă la fel ca în Delta Dunării. Aici există „coridorul verde al păsărilor migratoare”, care atrage tot mai mulţi turişti.

În satul Văleni sunt 3.100 de locuitori, a cător principală preocupare este agricultura. Dar în ultimii au s-au orientat spre turism, ajungând la 70 de locuri de cazare, în opt pensiuni. În zonă sunt nouă localităţi, cu un total de 100-120 de locuri de cazare, iar în timp s-a realizat un parteneriat între proprietarii de pensiuni, muzee, meşteri populari din toată această zonă, producători locali. 

Localitatea Văleni este unica localitate rurală din Republica Moldova care are un brand, o identitate turistică înregis-trată, realizată în colaborare cu companie care a creat brandul de ţară al Republicii Moldova. În proces au fost im-plicaţi nu doar agenţii economici, ci toată localitatea, începând cu concursuri de desene, la şcoală, un sondaj pe paginile de socializare ale localnicilor. „Cel mai important lucru, care ar putea fi replicat de alţii, este că am muncit împreună, administraţia locală, cu cei din privat, cu cei din organizaţiile nonguvernamentale. Doar muncind îm-preună am reuşit să îndârjim oamenii, să-i facem să fie mândri că sunt vălenaşi”, susţine Silvia Stirbeţ, primarul din Văleni, în Republica Moldova. 

 

Cultura ca vector de creştere. Oraşul Sibiu a mizat pe dezvoltarea infrastructurii, fără de care nu se poate face tur-ism, iar apoi şi-a găsit în cultură un vector de creştere. La Sibiu nu există nici măcar o zi în care să nu se întâmple ceva, iar oraşul se concentrează pe dezvoltarea de noi obiective de petrecere a timpului liber. „Am realizat din 2004 că dacă nu există în oraş infrastructura, dacă oraşul nu este funcţional, n-ai cum să faci turism. După era co-munistă, drumurile, ca peste tot, erau praf, am investit sute de milioane în reabilitarea drumurilor, circulaţiilor, în modernizarea transportului public esenţial, mai ales pentru o mobilitate verde. Am investit în piste pentru biciclete. E o direcţie nouă în care municipiul Sibiu doreşte să se îndrepte, nu numai pentru deplasarea în mediul urban a lo-cuitorilor, ci inclusiv pentru turism”, afirmă Mirela Grigore, şef serviciu de comunicare pentru municipiul Sibiu. Cel mai recent proiect este amenajarea malurilor Cibin-ului, cu piste pentru biciclete, proiect care va lega zona turistică cu Grădina Zoologică, muzeul în aer liber Astra, Răşinariul, Păltinişul, cu cealaltă parte a municipiului. 

„Rezolvată fiind infrastructura, ne-am concentrat şi pe a sprijini agenda culturală. Sibiul şi-a găsit practic în cultură un vector de creştere, nu doar în turism, ci în mult mai multe domenii. Am dezvoltat o industrie creativă. Nu avem nici măcar o zi în care să nu se întâmple ceva. Cazările sunt pline, avem turişti atât din ţară, cât şi din din străinătate”, adaugă Mirela Grigore. Tot ea adaugă că fiecare destinaţie turistică trebuie să-şi găsească propria cale şi nu există o reţetă care poate fi importată. Sibiul acum are ca prioritate construirea de noi obiective de petrecere a timpului în Sibiu. De pildă un proiect care se va finaliza în vara anului viitor vizează realizarea, pe un deal alfat la o distanţă de 15 minute de Sibiu, a unui loc pentru petrecerea timpului cu înteraga familie. Locul va avea tiroliană, sanie de vară, locuri de joacă pentru copii, zone de picnic, piste pentru biciclete prin păduricea de pe dealul respec-tiv. „O direcţie pe care o vizăm este revigorarea parcurilor şi zonelor verzi tocmai pentru a creşte calitatea experi-enţei şi turismul de experienţă”, punctează Mirela Grigore. 

Turişti acasă la noi

„Suntem judeţul cu cei mai mulţi turişti la nivelul naţional, încercăm să ne promovăm şi avem oferte pentru tot tim-pul anului. Pentru noi, sezonalitatea nu este un risc”, spune Alina Drăgan, manager public judeţul Braşov. În opinia ei, un lucru extrem de important este „creşterea” oamenilor din turism. „Cred că prin proiectele pe care le-am atras şi prin atelierele pe care le-am organizat şi prin târgurile de turism la care am participat, fie târgurile naţionale, cele internaţionale, am creat o reţea, de «sateliţi», oameni care lucrau în centrele de informare turistică din sate, actori care lucrau în asociaţii de promovare, în forme asociative, asociaţii de dezvoltare intracomunitare, unde sunt doar primării. Ne-am dat seama că aceşti oameni nu se cunosc între ei. Pentru noi a fost un risc mare să vedem că un reprezentant al turismului din Râşnov nu se cunoştea cu hotelier din Poiana Braşov sau ce să mai vorbim să cuno-ască partener din Vama Buzăului”, punctează Alina Drăgan. 

„Şi acesta a fost o pedală de acceleraţie pe care am apăsat, doar că am apăsat cu efort, pentru că, neavând susţi-nere financiară, aşa cum este firesc să existe, aşa cum acum legislaţia o reglementează, parteneriatul public-privat trebuie să însemne într-adevăr şi public şi privat, care vin la masă şi îşi stabilesc împreună în direcţii strategice şi îşi asumă ce fac împreună şi apoi vorbesc de monitorizare, vorbesc de o identificare acei a identităţii. Practic, am în-ceput să facem cu resursele pe care le aveam şi ne-am dat seama că în momentul în care am început nu aveam nici strategie pe turism. 

---

În strategia Braşovului, turismul nu prea exista, deşi era judeţul care atrăgea cel mai mare număr de turişti. Asta se întâmplă atunci când eşti binecuvântat, norocos şi deşi ai aceste resurse, nu le conştientizezi, le iei în derâdere sau nu le fructifici suficient.

Alina Drăgan, manager public judeţul Braşov

---

În strategia Braşovului, turismul nu prea exista, deşi era judeţul care atrăgea cel mai mare număr de turişti. Asta se întâmplă atunci când eşti binecuvântat, norocos şi deşi, ai aceste resurse, nu le conştientizezi, le iei în derâdere sau nu le fructifici suficient”, spune Alina Drăgan. Ea adaugă că un lucru care face diferenţa în judeţul Braşov şi altele este ruta gastronomiei tradiţionale, o ambiţie de a arăta bogăţia judeţului Braşov din punct de vedere gastronomic. „Gastronomia este unul din locurile şi lucrurile pe care am reuşit să le aducem în prim-plan, cu resurse financiare puţine, dar care să arate varietatea şi care să poată să ducă valul de turişti care umplu centru istoric al Braşovului, cel care aglomerează în exces Branul, către alte destinaţii. Poţi avea o experienţă gastronomică şi implicit să vizitezi cetăţi fortificate, să mergi pe trasee de drumeţie, să ai experienţă cu familia şi în Ţara Făgăraşului, şi în Cohalm, în zona de nord a judeţului, şi înspre Vama Buzăului, în tot ce înseamnă Ţara Bârsei”, adaugă reprezentanta Braşov-ului, oraş care are, oficial, circa 1.000.500 de turişti, o medie de sejur de două nopţi şi în jur de 30.000 de locuri de cazare. 

 

Românii, cei mai buni turişti. Localitatea Biertan din Sibiu are 1.000 de locuitori, atrage anual 100.000 de turişti, iar ţinta este atragerea celor care petrec mai mult timp în localitate şi, implicit, cheltuiesc mai mulţi bani. Cei mai buni clienţi sunt turiştii români iar pentru menţinerea vizitatorilor atraşi în principal de Biserica Evanghelică, strategia vizează experienţe legate de patrimoniu şi natură. Mihai Dragomir, primarul localităţii, spune că efectul cel mai im-portant dintre toate deciziile a fost că a angajat la primărie o persoană dedicată să facă turism. Localitatea are 161 de locuri de cazare acreditate şi, estimează Mihai Dragomir, încă alte 40 neacreditate. Dintre cele 160 de spaţii acreditate, majoritatea au fost clasificate în ultimii doi ani, de când există un om dedicat pentru activităţile de tur-ism. „Facem parte din Asociaţia de Turism Sibiu şi suntem parte dintr-o destinaţie ecoturistică, Colinele Transil-vaniei, care acreditată de Ministerul Turismului - care are în componenţă 40 de localităţi şi se întinde pe trei judeţe”, punctează primarul din Biertan.

„Am început să lucrăm pe brandingul localităţii şi pe o platformă dedicată pentru turism. Am luat o firmă specializa-tă în branding şi am colaborat cu toţi actorii din turism şi chiar din afară care au vrut să-şi aducă un input”, afirmă Mihai Dragomir. El adaugă că demersul de a atrage oamenii să participe la proges a fost anevoios, localnicii nu prea vedeau rostul pentru că fiecare avea camere de închiriat şi aşteptau să vină turiştii. „Le-am zis că problema nu e că n-avem turişti la Biertan, ci că nu rămân aici. Trebuie să schimbăm un pic optica asta, să transformăm turismul de masă (avem 100.000 de turişti într-un an într-o localitate de 1.000 de locuitori) şi să atragem turişti mai de calitate, care să poată să rămână în destinaţia noastră pentru patrimoniu, pentru natură, pentru că facem parte şi din situl Natura 2000, suntem în UNESCO din 1998 şi avem ce arăta, nu doar Biserica Evanghelică”, punctează primarul din Biertan. 

---

Sibiul şi-a găsit practic în cultură un vector de creştere, nu doar în turism, ci în mult mai multe domenii. Am dezvol-tat o industrie creativă. Nu avem nici măcar o zi în care să nu se întâmple ceva.

Mirela Grigore, şef serviciu de comunicare pentru municipiul Sibiu

---

El adaugă că pe timpul verii nu există disponibilităţi de cazare decât dacă sunt rezervate din timp, majoritatea turiştilor fiind străini. „Meşteşugarii spun că turistul român este şi cel mai bun, lasă cel mai mulţi bani. Nemţii şi austriecii, nu prea; cheltuiesc chinezii şi spaniolii. Turismul român este cel mai bun turist al nostru, pentru că şi rămâne cel mai mult şi cheltuie declară Mihai Dragomir. De doi ani Biertan atrage şi prin cele peste 40 de even-imente organizate anual, ca Transilvania multiculturală, un festival de de muzică, altul pentru film horror şi fantas-tic, Târgul de Crăciun şi altele mai mici, cu târguri lunare cu producători locali. Bijuteria localităţii este Biserica Evanghelică fortificată de la Biertan, în patrimoniul UNESCO din 1993, care atrage turişti încă dinainte de 1989. 

„Avem un proiect de investiţii de peste 5 milioane de euro care vizează infrastructura şi investiţii pentru a implica localnicii în activităţi de turism şi de patrimoniu, prin meşteşuguri, activităţi culturale şi drumeţiile”, adaugă Mihai Dragomir.

 

Branding dincolo de logo. Cu experienţă în domeniu, Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România, subliniază necesitatea existenţei unei strategii în dezvoltarea turismului, la nivel local, zonal, regional, naţional. În plus, în opinia sa, turismul de calitate înseamnă să avem capacitatea să încetinim ritmul vizitării cu beneficii complexe - a cheltui mai mulţi bani, a oferi o experienţă mai profundă în destinaţie.

Asociaţia de Ecoturism din România lucrează permanent cu şapte destinaţii, iar Andrei Blumer spune că este ne-voie deopotrivă de interes, bani şi timp pentru dezvoltarea brandurilor destinaţiilor. „În 10 ani am găsit nişte finanţa-tori de lungă durată care dau un minim. Trebuie să vină resurse pentru anumite zone, cel puţin la început, din exteri-orul zonei. De ce? Pentru că în primul rând sunt un vector de imagine excepţional, dar dacă România excelează un-deva, când mergem la un târg pe lângă balneo şi câteva destinaţii de city break, este cu natura şi atracţiile culturale. Noi am pus-o într-o ecuaţie măsurabilă de ecoturism”, punctează Andrei Blumer. El povesteşte că lucrând pe un concept al Deltei, în 2007, cu un guru al ecoturismului venit din Austria, a fost enunţat conceptul de slow down, adică „turismul de calitate înseamnă să avem capacitatea să încetinim ritmul vizitării, cu beneficii complexe, de la a cheltui mai mulţi bani, de a oferi o experienţă mai profundă în destinaţie. În Deltă acest lucru s-a încercat şi con-tinuăm”, spune Andrei Blumer. El adaugă că „pentru destinaţiile cu asociaţia lucrează permanent - Eco Maramureş, Ţara Dornelor, Ţinutul Zimbrului, Tuşnad şi împrejurimile, Colinele Transilvaniei, Pădurea Craiului, Ţara Haţegului - încercăm să performăm pe tot ce înseamnă registru de management, destinaţie, de la reţea locală de servicii, colaborarea dintre oameni, spre zona de produs”. El subliniză că brandingul nu este suficient, este necesar un pro-dus turistic. „Branding înseamnă mult mai mult decât sigle, înseamnă să respire destinaţia, valorile acelei zone, dar şi omul care este potenţialul client al zonei să înţeleagă ceva din conceptul eco”, conchide Andrei Blumer.