Concurenta puternica din partea producatorilor de traditie explica lipsa din marile magazine a furnizorilor mai mici, dar e putin probabil ca europodgoriile din categoria usoara sa se bata in viitorul apropiat cu "greii" pentru raionul supermarketului din cartier, cand la targurile de profil din tara, producatorii locali pusi la un loc de abia umplu doua saloane de restaurant. Uniunea Europeana ofera Romaniei pentru "reconversia si restructurarea" plantatiilor viticole fonduri de aproape 42 de milioane de euro in fiecare an pentru perioada 2007-2013, conform Agentiei pentru Plati si Interventii in Agricultura (APIA).

Reconversie si restructurare inseamna ca Romania trebuie sa scoata soiurile hibride (strugurii mai rezistenti, insa de o calitate inferioara) pe care le cultiva pe o parte dintre podgorii pana in 2007 si sa puna in loc soiuri nobile, pentru care sa existe "denumire de origine controlata" (certificarea ca vinul este de origine nobila), astfel incat piata europeana sa nu fie invadata de bauturi ieftine, dar de o calitate slaba.

Cine s-a inscris in program? De la marii producatori traditionali pana la Patriarhia Romana s-au facut planuri de afaceri pentru finantare de pana la jumatate din costul total. Banii s-au dat atat pentru plantarea soiurilor, cat si pentru investitii in crame si tehnologii noi.

Catalin Paduraru, fondator al retelei de magazine Vinexpert, in prezent expert la Organizatia Internationala a Vinului, spune insa ca sunt sanse reduse pentru un mic producator, chiar sprijinit de fonduri europene, sa concureze in segmentul de masa, pentru ca piata este aglomerata de marii producatori locali si de importuri. El considera ca este mai intelept pentru un mic viticultor sa-si gaseasca o semnatura buna, usor de identificat, si sa produca, de pilda, vinuri "de terroir" - termen frantuzesc ce desemneaza caracteristicile geografice, climatice si geologice ale unei anumite podgorii. "Nu exista motive sa te inscrii in cursa vinurilor ieftine. Randamentele din Romania sunt mai mici decat in alte tari, unde se poate atinge frecvent dublul productiei noastre la hectar", considera Paduraru. "In segmentul premium, in schimb, consumatorii inteleg nuantat mesajul, iar pentru un producator mic, 50.000 de sticle pot insemna o munca placuta si chiar profitabila", afirma omul de afaceri, care a reusit sa creeze o retea de magazine ce vinde acum pe plan local sticle de vin de pana la 2.000 de euro bucata.

Piata romaneasca de vin este estimata la 350-400 de milioane de euro la nivelul anului trecut, fata de 450 de milioane de euro in 2007, fiind controlata in proportie de mai bine de doua treimi de Murfatlar, Jidvei, Cotnari si Vincon. Lansarea unui jucator nou se prezinta astfel destul de dificila, in conditiile in care consumul de masa este dominat de companiile mari, cu vanzari anuale de zeci de milioane de sticle.

Alternativa pentru micii producatori, care isi vand sticlele de la 30 de lei in sus, vine din segmentul magazinelor specializate si din HoReCa (hoteluri, restaurante si catering). Serban Damboviceanu, de la Cramele Corcova, spune ca afacerea pe care a inceput-o in anul 2006 in colaborare cu omul de afaceri francez Michel Roy s-a concentrat pe segmentul premium. Din luna iunie 2010, cand a intrat pe piata, si pana la sfarsitul anului, compania a vandut circa 100.000 de sticle, cu preturi care pleaca de la 30 de lei, toate in afara retelelor de comert modern. "Nu m-am indreptat spre hipermarketuri din doua motive: pe de o parte, din cauza taxei de raft pe care o cer marii retaileri, ar trebui sa avem un volum de vanzari foarte mare pentru a fi profitabili, ceea ce pentru un producator mai mic este greu, iar pe de alta jucatorii din HoReCa nu vor ca vinul lor sa fie prezent si in magazinele mari", afirma Damboviceanu.

Investitiile initiale in afacerile cu vin ale unor mici producatori precum Cramele Corcova, Crama Garboiu sau Casa Olteanu se ridica la circa 3-4 milioane de euro pentru dezvoltarea unei podgorii de cateva zeci de hectare si a unei crame capabile de o productie de circa 400.000-500.000 de sticle pe an. Prima iesire pe piata se face, de obicei, in aproximativ trei ani. In tabara colosilor viticoli, volumele sunt net superioare. Murfatlar, cel mai mare jucator de pe piata de vinuri din Romania, cu afaceri estimate la 140 de milioane de lei in 2010, a comunicat ca a investit in ultimii trei ani 10 milioane de euro pentru replantarea si reconversia a circa 700 de hectare. Jidvei, cel mai mare producator din Transilvania, cu podgorii care insumeaza peste 2.000 de hectare de vita de vie, a investit 30 de milioane de euro in perioada 2007-2010 in modernizarea viilor, din care jumatate au provenit din fonduri europene.