Ÿnsect, businessul pornit de francezul Antoine Hubert la Paris, într-o vreme în care nu existau încă la nivel european reglementări pentru folosirea proteinelor pe bază de insecte, poate fi comparat cu o luptă între David şi Goliat. În cazul de faţă, echivalentul lui David sunt micii viermi de făină crescuţi în fermele verticale de înaltă tehnologie ale companiei, iar cel al lui Goliat, problemele uriaşe de mediu, care planează ca o umbră asupra generaţiilor viitoare. Cum foloseşte antreprenorul această resursă pentru a crea soluţii sustenabile în ecosistemul actual?

De profesie inginer agronom, Antoine Hubert spune că a fost dintotdeauna pasionat de natură. „Am crescut în Alpii Francezi, aproape de graniţa cu Elveţia, şi de când eram foarte tânăr am fost uimit, dar şi speriat, de impactul mediului înconjurător asupra naturii, de problemele legate de apă şi climă. Pe măsură ce am crescut am studiat aceste probleme şi, devenind om de ştiinţă, am încercat să descopăr noi modalităţi de a schimba modul în care mâncăm, în care folosim energia şi nu numai. Am fost şi activist într-un ONG”, a povestit el pentru Business Magazin.

Pe Antoine Hubert l-am întâlnit în cadrul EIT Summit, un eveniment organizat de Institutul European pentru Inovaţie şi Tehnologie (EIT) – organism al UE (parte integrantă din programul-cadru de cercetare şi inovare al Uniunii Europene, Horizon Europe), care sprijină dezvoltarea de parteneriate paneuro­pene între universităţi, instituţii de cercetare şi companii de top, oferind suport start-up-urilor din domenii ca digitalizarea, clima, alimentaţia, sănătatea, energia, producţia, materiile prime şi mobilitatea urbană. Ÿnsect are o echipă de 350 de angajaţi şi a luat naştere în urmă cu 11 ani, fiind fondată de o echipă de cinci parteneri, deopotrivă oameni de ştiinţă şi activişti de mediu. Compania, activă exclusiv pe segmentul B2B, transformă insectele, mai precis viermii de făină Molitor şi Buffalo, în ingrediente proteice care sunt folosite mai apoi în fertilizanţii organici pentru plante, în hrana peştilor, a puilor şi a porcilor ori sunt integrate în hrana oamenilor şi a animalelor de companie, înlocuindu-le pe cele chimice sau de origine animală.

Antreprenorul a pornit compania fără fonduri personale. „Nu am primit nici ajutor din partea părinţilor. Alături de ceilalţi patru cofondatori am făcut împrumuturi personale la bancă, în urma cărora am strâns 50.000 de euro, care a trebuit returnaţi în cinci ani, apoi am obţinut câteva granturi din partea statului francez.” Abia apoi au reuşit, într-un final, să strângă bani din partea fondurilor de investiţii. Au atras prima rundă de finanţare în 2014 şi, de atunci, au strâns 450 de milioane de euro, bani care reprezintă un mix de finanţări de la investi­tori privaţi, venture capitals, împrumururi şi credite de finanţare, granturi europene şi nu numai. Dacă la început investiţiile au venit doar din Franţa, au primit apoi suport european, iar ulterior, şi de pe alte continente. „Acum avem shareholders din Franţa, Belgia, Italia, Olanda, Statele Unite, Hong Kong şi Singapore. Am diversificat investitorii.”

Pionierat dificil

Nu au dus lipsă nici de provocări căci, spune Hubert, o industrie total nouă presupune un proces lung, e consumatoare de timp şi bani. „Nu e un start-up digital, să îl construieşti în doi ani şi să îl lansezi pe piaţă. Durează până scalezi, până dezvolţi infrastructura de la scară mică la scară medie, până la scară largă.” Multe dintre provocări au fost legate de tehnologie, de scalarea acesteia, de toate maşinăriile şi aspectele digitale, „deoarece e un proiect foarte digitalizat şi necesită multă complexitate pentru a-l face să se întâmple”. Şi „munca de convingere” a fost anevoioasă, deoarece, la vremea înfiinţării businessului, astfel de produse „erau interzise, deoarece nimeni nu se gândea la asta”, şi nici nu existau reglementări.

A alcătuit, de asemenea, un grup de fermieri activi în ferme de insecte pentru a vorbi cu Comisia Europeană, care a început, progresiv, să fie deschisă spre această piaţă. „Dar a durat mult timp până am reuşit să dezvoltăm. Pentru că oamenii nu cumpără doar pentru că un produs e bun pentru mediul înconjurător, au nevoie să fie sigur, consistent, de calitate şi da, să aibă şi ceva beneficii, reducând mortalitatea în rândul peştilor, asigurând creşterea randamentului solului şi nu numai. Dar e nevoie de teste peste teste. Durează până convingi oamenii că în spate e o idee bună, că un produs e sustenabil.” În plus, adaugă el, nu avem nevoie de o schimbare de direcţie în următorii 50 sau 100 de ani, ci în următorii 10-20 şi nu e vorba doar de educaţie, ci şi de noi tehnologii care să ajute la implementarea rapidă a acestei schimbări, a integrării energiei verzi, a noilor materiale sustenabile, dar şi a noilor tipuri de alimente. În prezent, Ÿnsect are două centre de producţie, unul în Franţa, deschis în 2016, şi unul în Olanda, inaugurat un an mai târziu, „dar vrem să ne extindem, vrem să mergem şi în SUA”. Momentan, anul acesta se află în lucru o a treia fermă verticală, care îşi va deschide porţile tot în Franţa, la Amiens.

Compania deţine peste 300 de patente înregistrate la nivel global pentru a-şi proteja tehnologia în care produce viermi Molitor şi Buffalo în ferme verticale care au o amprentă negativă de carbon.

Românii, încă nepregătiţi pentru alimente pe bază de insecte

Compania are în jur de 20 de clienţi, cărora le vinde un volum mare, unii cumpărând câte 10.000 de tone de produs. Obiectivele sunt de a mări însă tot mai mult capacitatea de producţie deoarece în piaţă se cumpără milioane de ingrediente. Veniturile anuale ale Ÿnsect se ridică la 150 de milioane de euro, sumă generată în mare parte de precontracte. Dar, spune Hubert, „avem un pipeline comercial de 1 miliard. Aşa că acum trebuie să mergem mai departe şi să construim noi ferme pentru a putea acoperi nevoile acestor clienţi.”

Legat de Europa de Sud-Est, antreprenorul spune că e o piaţă destul de accesibilă şi există o nevoie mare de fertilizant, aşa că „e parte din interesul nostru de astăzi”. Până acum însă, au lucrat mai mult în vestul Europei, „dar România, Bulgaria, Polonia sunt pieţe importante pentru viitor”. În ceea ce priveşte integrarea ingredientelor pe bază de insecte în dietă, spune că în această zonă a continentului acest pas este un proces mai dificil, în primă instanţă zonele de interes fiind acelea de hrană a animalelor de companie sau a animalelor de fermă – pui, porci ori ca fertilizant pentru plante. Cât priveşte profilul oamenilor care cumpără acest tip de produse pentru ei sau animalele lor de companie, aceştia trăiesc în oraşe sau metropole, au vârste de 20-40 de ani şi se gândesc la sustenabilitate. „Oamenii din zonele metropolitane chiar pun accentul pe sănătatea lor şi a planetei şi caută noi surse de ingrediente, apelând inclusiv la cele pe bază de insecte. Aşa vedem noi piaţa, de la fermier la consumator.”

Antoine Hubert, 40 de ani, cofondator, Ÿnsect

1. Este om de ştiinţă şi inginer agronom;

2. A absolvit AgroParisTech din Franţa;

3. Îi place să lucreze în natură, dar e pasionat totodată de fotografie.

Sprijin european pentru start-up-uri

În încheiere, Hubert îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori să lucreze la ceva ce e important pentru mediu şi care ajută, de asemenea, Europa şi ţara din care provin să fie mai puţin dependentă de importuri, dar şi să profite de deep tech, existentă în toate sectoarele, de la cel energetic la cel alimentar, şi să dea dovadă de perseverenţă. „Poate dura mai mult de un deceniu dar trebuie să munceşti cu alţii, să găseşti investitori, să angajezi oameni buni, talentaţi, care să fie mai buni decât tine la tehnologie, la finanţe, la vânzări şi să construieşti echipe experimentate care să te ajute să îţi atingi obiectivele.”   

Centrul european al inovării?

Institutul European pentru Inovaţie şi Tehnologie (EIT) este un organism al UE descris de reprezentanţii acestuia drept „cel mai mare ecosistem de inovare din Europa”. Organismul reuneşte peste 3.400 de parteneri în peste 70 de centre de inovare din Europa şi nu numai. În ultimul deceniu, EIT a sprijinit peste 5.600 de întreprinderi şi a contribuit la crearea a peste 1.670 de produse şi servicii. De asemenea, a jucat un rol important în generarea a peste 17.400 de locuri de muncă. Începând cu august 2022, a ajutat start-up-urile să strângă peste 6 miliarde de euro în investiţii externe, şi un număr de 4.600 de masteranzi şi doctoranzi au absolvit programele de formare EIT. Unul dintre start-up-urile sprijinite a fost Ÿnsect, care s-a alăturat în 2015 programului EIT Climate-KIC Accelerator, intrând în etapa a treia a procesului de accelerare, care permite afacerilor să se pregătească pentru lansare prin găsirea de clienţi, parteneri de dezvoltare sau investitori. În această etapă finală, EIT Climate-KIC a oferit sprijin financiar în valoare de 50.000 de euro.

Cât durează să lansezi o nouă piaţă?

2011       Este lansat Ÿnsect

2014       Businessul câştigă premiul People’s Choice în cadrul Cleantech Open Global Forum din San Francisco şi atrage prima rundă de finanţare

2016       Start-up-ul deschide primul centru de producţie, în Franţa

2017       Este deschisă o nouă fabrică, în Olanda

2020       Ÿnsect încheie seria C de finanţare, în urma căreia a atras investiţii de peste 310 mil. euro

2022         Compania construieşte o a treia fermă verticală, în Franţa