Clienţii au depăşit complexul berilor româneşti. Mărcile străine pierd teren
Deşi volumele de bere vândute anul acesta sunt în scădere, Timişoreana, Ursus şi Ciucaş şi-au sporit şi în 2013 cota de piaţă, România fiind cea mai performantă ţară din Europa pentru Sabmiller. Unul din principalele atuuri este originea românească a mărcilor, care altădată era mai degrabă un handicap.
TIMIŞOREANA, URSUS ŞI CIUCAŞ CRESC PENTRU AL DOILEA AN CONSECUTIV, fără să se canibalizeze„, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries, filiala locală a SABMiller. El explică avansul prin creşterea cotelor de piaţă, în condiţiile în care volumele totale nu au ţinut pasul cu ritmul companiei. În primele şase luni ale acestui an, volumul vânzărilor de bere la nivelul pieţei a atins 8 milioane de hectolitri, în scădere cu aproape 3% comparativ cu intervalul similar din 2012, potrivit informaţiilor Berarilor României, care citează date ale firmei de cercetare Nielsen. Vânzările Ursus Breweries au crescut cu 6% în perioada aprilie - septembrie 2013 comparativ cu acelaşi interval al anului trecut, motorul fiind mărcile Ciucaş la PET, dar şi Ursus, susţinut de lansarea Ursus Cooler.
„În ultimele 12 luni, cota de piaţă a Ursus Breweries a crescut cu circa trei puncte procentuale, după ce în anul precedent crescuse într-un ritm similar", spune Bârsan. În acest interval, toate cele trei mărci - Ursus, Timişoreana şi Ciucaş - au înregistrat plusuri, „ceea ce înseamnă că am reuşit să le diferenţiem, făcându-le relevante pentru tipologiile diferite de români cărora li se adresează". Cum anume s-a întâmplat asta? În primul rând, povesteşte reprezentantul Ursus Breweries, echipa comercială a făcut un efort pentru a înţelege ce schimbări au intervenit în ultimii ani în rândul societăţii şi a analiza, încă o dată, semnificaţia mărcilor.
"AM CONSTATAT CĂ ROMÂNII AU DEPĂŞIT FAZA «STRĂIN MAI BUN», în care un nume cu rezonanţă vest-europeană echivala automat şi cu o calitate mai bună", spune Bârsan. În această fază, originea românească a mărcilor nu numai că nu mai e un handicap, dar a devenit chiar un avantaj competitiv. Cu o condiţie: să fie confirmată de calităţi reale ale produselor. „Am ales să investim mai departe în toate mărcile noastre româneşti, bazându-ne însă pe beneficiile reale oferite consumatorilor, asumarea originii rămânând implicită, până la urmă un gest de bun simţ şi încredere în sine.„ Rezultate foarte bune au avut în ultimii ani şi alte mărci produse în România, chiar şi în alte segmente. Bârsan consideră acest lucru îmbucurător, pentru că „până la urmă bunăstarea ţării depinde de consumul local„. 70% din PIB îl reprezintă consumul individual al gospodăriilor, iar cu cât mai multe din aceste bunuri sunt produse local, cu atât mai mare este impactul pozitiv pentru toţi românii.
Bârsan lucrează în cadrul SABMiller din 2005, iar prima poziţie a fost senior brand manager pentru Timişoreana. La 36 de ani, el coordonează o echipă de 30 de oameni, iar bugetul administrat este de ordinul zecilor de milioane de euro. De-a lungul carierei sale a deţinut mandate peste hotare, în Slovacia, Elveţia, Bulgaria. Revenit în România de mai puţin de doi ani, spune că a avut, în această poziţie, pe de o parte avantajul cunoaşterii pieţei, iar pe de altă parte dezavantajul scăderii vânzărilor industriei. Adaptarea la noile reguli de joc nu era suficientă, iar un motor de creştere - chiar şi în domeniul berii, nu doar în IT&C - sunt inovaţiile.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro