"Mă scoate din sărite munca în biroul open space când am presiune foarte mare pe deadline şi aud în stânga 2-3 colegi făcând glume, iar în dreapta pe alţii care vorbesc la telefon, simt că îmi scade destul de mult randamentul. La muncă repetitivă, sunt benefice aceste tipuri de birouri, însă pentru oameni care desfăşoară o muncă de tip creativ, care trebuie să rezolve probleme şi să vină cu soluţii este nevoie de concentrare", spune Dan, care lucrează de câţiva ani la o firmă de consultanţă în management într-un birou de tip open space. El spune că, spre deosebire de biroul din România, la sediile companiei sale din alte ţări există birouri de tip open space, dar există şi birouri în care angajaţii pot să intre atunci când trebuie să se concentreze şi au nevoie de linişte.

Birourile de tip open space au apărut în România odată cu venirea multinaţionalelor, care motivează extinderea numărului de birouri în spaţii deschise prin faptul că stimulează angajaţii să comunice mai eficient, să lucreze mai bine în echipă şi să fie mai creativi. Bineînţeles, şi pentru că sunt mai eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru companie, având în vedere că unele studii internaţionale arată că o companie economiseşte 20% din preţul amenajării unui spaţiu dacă optează pentru birouri de tip open space. Mulţi corporatişti nu sunt însă foarte încântaţi de mediul de lucru creat de aceste birouri din cauza lipsei de intimitate.

Piaţa spaţiilor de birouri este destul de tânără în România, având în vedere că Opera Center (prima clădire modernă de birouri, dezvoltată de Portland Trust) a fost livrată în 2001. Primii chiriaşi care s-au îndreptat atunci spre birouri open space erau companii multinaţionale - ING Bank şi PwC România, spune Horaţiu Florescu, preşedinte & CEO al firmei de consultanţă imobiliară The Advisers/ Knight Frank.

"În anii imediat următori tendinţa de a se orienta spre birouri open space era caracteristică în primul rând companiilor multinaţionale, care veneau cu o cultură diferită şi cu departamente specializate de real estate. Pe măsură ce această piaţă s-a maturizat şi stocul de spaţii moderne de birouri a crescut, majoritatea chiriaşilor s-au orientat spre birouri de tip open space. Acest lucru este influenţat foarte mult de tipul de activitate pe care îl are o anumită companie şi de cultura organizaţională a acesteia", spune Florescu.

"Dacă aş avea mai mulţi angajaţi în subordine, mi-ar plăcea să lucrăm în birouri de tip open space, să fiu mai aproape de ei, să avem o comunicare facilă, pentru că nu cred în eficienţa comunicării pe e-mail", spune un executiv de 40 de ani care lucrează ca project manager în cadrul unei companii din industria petrolului, întrebat despre stilul de leadership care îl caracterizează.

Faptul că unii manageri preferă să se afle într-un birou de tip open space, alături de angajaţii lor, reprezintă de fapt intenţia acestora de a-i supraveghea mai degrabă decât de a comunica mai uşor cu aceştia, este de părere psihologul Bogdan Lucaciu. "În birourile de tip open space productivitatea creşte. Aceste birouri, care au condus la fabricarea omului corporatist, au încurajat formarea codurilor de comportament şi vestimentare şi au dus la un mod de a trăi precum este cel dintr-o casă cu pereţi de sticlă", a spus el. Psihologul Lucaciu mai spune că aceste tipuri de birouri îmbină obligaţiile de serviciu cu temerile şi anxietăţile oamenilor. Totuşi angajatorii cred că productivitatea lor creşte, însă sentimentul angajaţilor este că au un randament mai scăzut.