Dacă în trecut acronimul AMD (Advanced Micro Devices) spunea poate mai multe pentru publicul larg, compania colaborând şi, mai târziu, concurând cot la cot cu Intel, acum lupta între cei doi giganţi se duce la un alt nivel. Bătălia AMD este condusă de LISA SU, un executiv de origine taiwaneză care a scos compania de pe marginea falimentului şi a dus-o în avanpostul inovaţiilor tehnologice. Care sunt atuurile gigantului ale cărui procesoare ajung la toţi furnizorii de cloud ai lumii, în două modele Tesla, în cel mai rapid supercomputer, în turnurile 5G şi în Roverul Perseverance al NASA?

Lisa Su, CEO şi preşedinte al AMD, şi-a făcut intrarea pe scena dintr-un hotel din San Francisco ca un adevărat star rock în costum office gri, pe ritmuri de muzică triumfală şi în aplauzele mulţimii formate din jurnalişti şi analişti din toată lumea. Apoi, ca în toate discursurile sale, a scos din buzunarul sacoului mic obiect verzui ce sclipea în lumina reflectoarelor, prezentat cu prestanţa unui obiect uriaş când vine vorba de rescrierea regulilor în piaţa hardware-ului de business. A patra generaţie de procesoare pentru servere Epyc, dincolo de caracteristicile tehnice, vine cu o promisiune relevantă (şi uşor de înţeles chiar dacă nu vorbeşti limba tehnică specifică unui CIO) chiar şi pentru jucători gigant precum Amazon sau Google: scăderea cu aproximativ 50% a costurilor cu energia.

Spectacolul este ceva normal în activitatea CEO-ului şi preşedintelui companiei cu sediul în Santa Clara, California, care, în majoritatea discursurilor sale, prezintă cele mai noi produse ale AMD pe cele mai importante scene ale inovaţiei globale, fie că vorbim despre produse destinate companiilor (enterprise) sau consumatorilor (între timp, la CES Las Vegas, a prezentat un nou procesor, enorm, numit MI300, destinat super computerelor). Listată pe bursa americană Nasdaq, compania a înregistrat la nivel global venituri de 5,6 miliarde de dolari în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, în creştere cu 29% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2021 datorită liniilor de business Data Center, Gaming şi Embedded, după cum reiese din informaţiile oficiale ale companiei. În prezent, cea mai mare parte a vânzărilor companiei este generată de clienţii enterprise - segmentul dedicat data centerelor (unde este inclus şi procesorul Epyc lansat în noiembrie) a generat 1,6 miliarde de dolari, cel dedicat consumatorilor (PC-uri), 1 miliard de dolari, segmentul de gaming (1,6 miliarde de dolari), segmentul de embedded, 1,3 miliarde de dolari (potrivit rezultatelor financiare publice, din al treilea trimestru al anului trecut).

Iar aplauzele sunt binemeritate de Lisa Su la urcarea pe scenă nu doar datorită performanţelor produselor despre care urmează să vorbească, cât, mai ales, felului în care a transformat compania şi piaţa procesoarelor de la conducerea sa încoace. Advanced Micro Devices (AMD) a făcut istorie anul trecut când a depăşit Intel din perspectiva capitalizării de piaţă pentru prima dată (pe 29 iulie 2022, 153 mld. dolari vs. 148 mld. dolari), după ce Intel a deţinut poziţia de lider pe piaţa procesoarelor de mai mulţi ani.

Iar chiar dacă acum perspectivele sunt bune pentru companie, lucrurile stăteau total diferit în urmă cu doar un deceniu, când se apropia de prăpastia falimentului. AMD a fost fondată în 1969 de opt bărbaţi, iar în anii ’70 , producea iniţial cipuri pentru computere, după cum scriu mai multe publicaţii internaţionale, printre care şi CNBC. Până în anii ‘80, devenise furnizor pentru Intel, iar după ce AMD şi Intel nu au mai lucrat împreună, cele două companii au devenit rivale. AMD a folosit ingineria inversă (reversed engineering) a cipurilor Intel pentru a face propriile produse, care erau compatibile cu software-ul x86 al Intel, scrie presa internaţională. Intel a dat în judecată AMD, dar o înţelegere din anul 1995 a oferit companiei dreptul să continue să facă propriile produse, iar astfel, computerele personale, PC-urile, au devenit mai accesibile pentru consumatorii de rând. Metoda de reversed engineering nu funcţiona însă prea bine, având în vedere faptul că până când AMD ajungea să facă acest lucru şi să îşi lanseze propriile produse, trecea foarte mult timp prin comparaţie cu lansările competiţiei. Spre exemplu, procesorul original Pentium (cunoscut de mulţi dintre noi), includea 3,1 milioane de tranzistori în 1993, dar în doi ani, procesorul succesor, Pentium Pro, ajunsese la 5,5 milioane de tranzistori. AMD a lansat primul microprocesor (CPU), numit K7, care a egalat performanţa Pentiumului din 1993, abia în 1996.

Veniturile nete ale companiei crescuseră de la 2,5 miliarde de dolari în 1998, până la 4,6 miliarde de dolari în 2000. În ciuda succeselor care au urmat, AMD a început să aibă dificultăţi financiare, mai ales din cauza investiţiilor făcute, care se bazau pe abilitatea companiei de a vinde cipuri, dar în lipsa unei competiţii serioase a Intel - or, s-a întâmplat exact opusul atunci când Intel a lansat Pentium M, un cip mai rapid şi mai eficient decât cele ale AMD. Până în 2014, totul părea să fi fost pierdut - AMD se îneca în miliarde de dolari datorii, cererea pentru calculatoarele personale era în scădere, iar preţul acţiunilor se îndrepta rapid către zero. Totul s-a schimbat odată cu numirea ca CEO şi preşedinte a Lisei Su. Ea a instaurat o strategie pentru scăderea datoriei şi a concentrat designul de procesoare şi producţia pe produsele destinate computer gamingului, cloudului şi data centerelor folosite de companii (data centerele sunt spaţii dedicate găzduirii sistemelor de computere şi componentelor asociate necesare funcţionării unei companii, cum ar fi serverele sau alte componente n.red.).

Carte de vizită

Lisa Su, preşedinte şi CEO AMD

1. Lisa Su, CEO-ul AMD, este creditată pentru una dintre cele mai mari transformări din sectorul tehnologic;

2. Valoarea acţiunilor AMD au crescut de mai bine de 25 de ori de la numirea sa, ajungând la o capitalizare de piaţă de 153 mld. dolari în iulie 2022, depăşind atunci pentru prima dată competitorul principal;

3. S-a născut în Taiwan şi a imigrat în Statele Unite când era copil;

4. După absolvirea liceului de ştiinţe din Bronx, a studiat până la finalizarea studiilor doctorale ingineria electrică la Massachusetts Institute of Technology;

5. A lucrat pentru companiile Texas Instruments, IBM şi Freescale, s-a alăturat AMD în 2012 şi a devenit CEO doi ani mai târziu.

Lansarea liniei de microprocesoare a AMD, în 2017, este văzută de presa internaţională drept cheia din succesul recent al companiei.  Doar în urmă cu câţiva ani, aceasta avea o pierdere netă de 7 miliarde de dolari şi era considerată o companie „ne-investibilă” (preţul acţiunilor scăzuse la sub doi dolari pe acţiune până în 2015), iar acum, AMD are un preţ pe acţiune de peste 70 de dolari şi o capitalizare de piaţă de peste 120,4 miliarde de dolari. Lisa Su, CEO-ul AMD, este cea căreia îi este atribuit mare parte din succesul actual al companiei şi în transformarea într-un competitor de temut pe piaţa hardware-ului de business pentru companii precum Nvidia sau Intel.

Este descrisă de presa internaţională drept unul dintre cei mai impresionanţi CEO ai vremurilor noastre – şi povestea ascensiunii ei este una care merge mână în mână cu visul american - este un imigrant american care s-a născut în Taiwan şi a studiat până la nivelul de doctorat Ingineria Electrică la Massachusetts Institute of Technology. Înainte de salvarea AMD, şi-a construit cariera în companii din piaţa semiconductorilor, a fost parte din echipa tehnică a Texas Instruments, General Manager la Free-scale Semiconductor şi Lead Global Research and Development pentru semiconductori la IBM.

În cadrul evenimentului la care am participat în noiembrie, Su a denumit data centerele drept „cea mai mare oportunitate şi cea mai strategică prioritate” pentru AMD. Ea a anunţat lansarea a 18 modele din a patra generaţie de procesoare de servere Epyc, despre care spune că vor „livra leadership în toate dimensiunile”.

AMD a închis recent o tranzacţie de 49 de miliarde de dolari pentru a cumpara Xilinx, scrie marketwatch.com  şi este în ascensiune rapidă pe acest segment.

„Am lansat primul procesor Epyc în 2017, iar în ultimii cinci ani, am livrat cinci generaţii - Epyc a devenit un standard în industrie. Toţi furnizorii de cloud, de pildă, folosesc astăzi Epyc. Cinci din top 10 cele mai performante computere ale lumii şi 8 dintre top 10 cele mai eficiente computere ale lumii folosesc Epyc”, a descris ea performanţele recente înregistrate pe acest segment cheie.

Discursul s-a concentrat pe „mai puţine servere, mai puţină energie, mai puţine emisii”, subliniind faptul că cinci produse ale lor ar putea să ducă până la capăt sarcini făcute de 15 produse ale competiţiei, adică să folosească cu 54% mai puţină energie. „Consumul de energie a devenit un limitator important în centrele de date. Iar în anumite părţi ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”, a mai subliniat Lisa Su.

Insistă că „A patra generaţie de Epyc, cu până la 96 de nuclee, este de trei ori mai performantă decât competiţia.” Procesoarele de acest tip sunt utilizate de obicei pe servere imense, pe infrastructura care asigură, practic, internetul - Google Cloud, de exemplu, rulează pe AMD Epyc. Majoritatea furnizorilor mari de Cloud folosesc Epyc, de altfel, după cum reiese din discursul Lisei Su. Această nouă generaţie de procesoare ar avea rolul de a ajuta la economisirea a milioane de dolari în cazul data centerelor, datorită consumului redus de energie al acestora. Competitorii AMD pe piaţa microprocesoarelor sunt în prezent Nvidia, când vine vorba de procesarea grafică (GPU) şi Intel în termeni de unităţi centrale de procesare (CPU). Printre clienţii companiei se numără Amazon Web Services, Google Cloud, Oracle, IBM şi Microsoft Azure.

Pe plan local, AMD este prezentă, din 2021, printr-un centru propriu de design la Iaşi. Acolo lucrează o echipă de ingineri ce promovează deopotrivă inovaţii hardware şi software ale companiei, potrivit celor mai recente informaţii pe această temă. „Când luăm o decizie de genul acesta, ne uităm la baza de talente. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am venit acolo – datorită abilităţilor tehnologie pe care le-am găsit la resursa umană din regiune”, au declarat reprezentaţii companiei pentru Business MAGAZIN, referitor la decizia lor de expansiune în România. Potrivit informaţiilor publice disponibile, Advanced Micro Devices SRL a generat venituri de 4,8 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi ai companiei a ajuns la 60.   ■

Peste jumătate de secol de inovaţii tehnologice

1969 - AMD a fost fondată în 1969 de Walter Jeremiah (Jerry) Sanders, un fost executiv al Fairchild Semiconductor Corporation şi de şapte alţi parteneri.

1970  - Compania şi-a lansat primul produs în anii 1970 şi a fost listată doi ani mai târziu.

1982 - AMD a început să furnizeze chipuri de computere pentru Intel Corporation, care producea microprocesoarele folosite în computerele IBM (PC-uri). Colaborarea cu Intel s-a încheiat patru ani mai târziu.

1991 - AMD a lansat familia de microprocesoare Am386, un chip construit prin reversed engineering, compatibilă cu microprocesoare ale Intel.

1994 - A fost finalizată bătălia juridică lungă între Intel şi AMD, iar Curtea Supremă de Justiţie Americană a decis în favoarea AMD. În acelaşi an, Compaq Computer Corporation a contractat AMD pentru producţia de cipuri compatibile Intel pentru computerele lor.

1996 - AMD a cumpărat o companie de microprocesoare şi a început să producă şi alt tip de produse decât cele compatibile cu ale Intel; spre exemplu, procesorul Athlon, creat pentru sistemul de operare al Windows. Cu lansarea procesorului denumit Athlon, AMD a devenit prima companie care a produs un microprocesor de 1 GHz (gigahertz), demonstrându-şi astfel competitivitatea.

2006 - A fost integrată în companie ATI Technologies, un producător de plăci video folosite în PC-uri.

2008 - Compania a anunţat separarea în două entităţi - una destinată designului de microprocesoare, iar alta producţiei acestora.

2009 - AMD a făcut mai multe plângeri împotriva competitorului principal, iar Comisia Europeană a amendat Intel cu 1,06 miliarde de euro pentru practici anticoncurenţiale.

2014 - Odată cu numirea Lisei Su, compania a fost restructurată în două părţi: computing şi grafică, axată pe procesoare pentru computere personale şi enterprise, embedded şi semi-custom, axate pe procesoarele mai specializate.

2017 - Compania intră pe segmentul procesoarelor destinate servelor din zona enterprise cu prima generaţie de produse Epyc.

2022 - Potrivit CNBC, în februarie anul trecut, AMD a cumpărat compania de cipuri adaptive Xilinx în schimbul a 49 de miliarde de dolari. În mai, a cumpărat Pensando Systems într-o tranzacţie de 1,9 miliarde de dolari, mărindu-şi astfel portofoliul de produse de pe segmentul data centerelor.