Directorii generali comit mai multe fraude, conform unui studiu global al companiei de consultanta KPMG care a evidentiat faptul ca acestia au fost implicati in peste un sfert din cazurile de frauda analizate, fata de 11% in cazul studiului similar din 2007. Fraudatorul tipic este barbat, cu varsta intre 36 si 45 de ani, care lucreaza in departamentul financiar sau intr-o pozitie legata de financiar, face parte din conducerea superioara a companiei, este angajat de mai mult de zece ani si, de cele mai multe ori, are asociati in frauda. Sondajul se bazeaza pe datele obtinute din 348 de investigatii realizate de KPMG in 69 de tari in perioada ianuarie 2008 - decembrie 2010.

"In Romania, fraudatorul «tipic» lucreaza de obicei in cadrul departamentelor de achizitii sau vanzari. Departamentul financiar are, de cele mai multe ori, rolul de «politist» pentru aceste departamente. De asemenea, observam ca, in Europa de Est, aproximativ 89% dintre persoanele investigate erau angajate in companiile respective de mai mult de 3 ani, iar 52 de procente dintre fraude au durat mai mult de 3 ani inainte de a fi detectate", spune Richard Perrin, partener al KPMG in departamentul de consultanta in afaceri.

Studiul global indica faptul ca, in 61% dintre cazuri, fraudatorul a avut colaboratori fie din interiorul companiei, fie din afara sa. Cazurile din Europa de Est urmeaza aceasta tendinta, cu 63 de procente. Aceasta caracteristica este in continuare sustinuta de o analiza a cazurilor raportate in Romania, care indica faptul ca in mai mult de jumatate dintre cazuri a existat complicitate.

"Frauda este un fenomen extrem de extins in companiile din Romania. Aproape zilnic am discutii cu manageri si sefi de companii care se plang de faptul ca au angajati care ii fraudeaza. Am intalnit pana acum diverse exemple, de la furturile grosiere pana la acceptarea unor spagi din partea furnizorilor, furtul de bani si produse din interiorul companiei sau achizitia de bunuri pentru sine din bugetul de cheltuieli al companiei", spune George Butunoiu, managing partner al George Butunoiu Ltd.

Studiul KPMG a mai identificat o sporire a numarului de fraudatori la nivelul membrilor consiliilor de administratie, de la 11% in 2007 la 18% in 2011, precum si o scadere a numarului de cazuri care implica directorii executivi, de la 49% in 2007 la 35% in 2011. O proportie mica, dar in crestere, o reprezinta cazurile in care sunt implicati membrii de la nivelul conducerii - in crestere de la 14 procente in 2007 la 18 procente in 2011.

Semnalele de avertizare, cum ar fi un angajat care isi ia foarte rar vacanta sau al carui stil de viata pare excesiv comparativ cu veniturile, sunt de obicei ignorate de catre companii, arata KPMG. Doar 6% dintre cazurile de frauda din studiul din 2011 au avut indicii initiale care au fost investigate, comparativ cu aproape 24% in 2007 - ceea ce reprezinta o scadere semnificativa. In Europa de Est, situatia este ceva mai buna, pentru ca aproximativ 11% dintre indicii au fost luate in considerare. In acelasi timp 43% dintre semnalele de avertizare au fost ignorate in Europa de Est, mai putin decat media globala de 56% si comparabil cu media pe 2007 de 45%.

"Este surprinzator ca, in continuare, companiile ignora semnalele de avertizare, mai ales in contextul recesiunii. In timp ce initiativele de reducere a costurilor asociate cu recesiunea au avut rolul lor, astfel de reduceri de costuri ar putea prezenta o falsa economie. Fraudatorul vede oportunitati pentru valorificarea lipsei de performanta a sistemelor de aparare ale companiilor. Companiile trebuie sa fie vigilente mai mult ca niciodata", spune Michael Peer, partener al KPMG in cadrul departamentului de Investigare a fraudei din Europa Centrala si de Est.

In 46% dintre cazurile investigate in Europa de Est nu au existat semnale care sa avertizeze ca se produce o frauda. Acest fapt este in concordanta cu media globala de 44 de procente. "78 de procente dintre cazurile analizate in Europa de Est au aratat ca lipsa de eficienta a controalelor interne a favorizat comiterea fraudei. Aceasta, impreuna cu faptul ca mai mult de jumatate dintre fraudele investigate in Europa de Est au durat mai mult de 3 ani inainte de detectare, subliniaza fie existenta unor controale interne inadecvate, fie faptul ca aceste controale nu au fost revizuite si actualizate ca sa poata face fata amenintarilor noi. Acest fapt arata nevoia estimarii regulate a riscului de frauda ca parte a unei evaluari mai ample a riscului operational de evaluare a strategiei", spune Michael Peer.