„Dobânzile cresc, costul capitalului, în special în dolari, creşte mult, există şi risc geopolitic – prin urmare avem tot cocktailul pentru o criză”, crede Christopher Dembik, şeful echipei de analiză macroeconomică al băncii de investiţii Saxo Bank. Dembik a sosit în România pentru a prezenta câteva dintre posibilele evoluţii ale pieţelor din întreaga lume pentru investitorii Saxo Bank.

El lucrează pentru grupul cu origini daneze din 2014, iar din 2016 ocupă rolul actual, din care analizează politicile monetare şi dezvoltările macroeconomice globale. În 2015 a câştigat premiul Thomson Reuters StarMine Awards pentru cele mai bune previziuni macroeconomice pentru Franţa şi este totodată autorul „Celor mai mari dezbateri economice contemporane”, volum apărut în 2016. El publică des analize despre economiile franceză şi poloneză.

Din punctul lui de vedere, riscul unei crize financiare este inerent, iar datele Saxo Bank arată că aceasta s-ar putea întâmpla în anul 2019 sau 2020. Dembik crede şi că, în contextul în care toate guvernele sunt mai mult sau mai puţin protecţioniste, naţionaliste, există posibilitatea ca la alegerile europene de anul viitor să existe riscul unei majorităţi eurosceptice, lucru pe care îl percepe extrem de negativ.  „Este un cocktail negativ pentru economia globală, de aceea sunt foarte pesimist şi cred că oamenii precum Macron, care au vrut să reformeze, să crească bunăstarea cetăţenilor, vor avea parte de un eşec”, previzionează analistul, originar din Franţa.

Chiar dacă observă că discuţiile cu clienţii Saxo Bank sunt caracterizate de un ton optimist, în care ei vorbesc despre o revenire economică, Dembik crede contrariul. „Când mergi pe stradă, nu vezi o astfel de revenire − doar un mic procent din populaţie beneficiază de această revenire, care ajunge să alimenteze inegalităţile, populismul − riscul crizei şi populismul reprezintă un mare coşmar”, crede analistul.

El spune că evoluţia PIB-ului în Europa a ajuns la un vârf la finalul anului trecut, iar în prezent decelerează. „În România veţi avea probabil mai puţină activitate economică, trebuie să luaţi în calcul că în proiectul bugetului european se aşteaptă să scadă fondurile structurale spre ţări precum România sau Polonia; veţi avea un aflux de capital mai scăzut din ţările vestice şi în acelaşi timp va trebui să vă confruntaţi cu o încetinire globală a economiei”, descrie el perspectivele de dezvoltare economică în perioada următoare.

Christopher Dembik spune că s-a ajuns la un cerc vicios din cauza faptului că piaţa nu a fost lăsată să se prăbuşească în 2007. „Desigur că aceasta ar fi avut un impact negativ imens, am decis să facem un pas pentru a opri asta, dar din acest motiv probabil următoarea criză va fi mult mai rea. S-au acumulat prea multe datorii în prezent, care la un moment dat va trebui plătite, mai ales când vorbim despre datorii private.” El crede că revenirea economică din ultimii ani a fost alimentată de datorie şi de credite ieftine. Analistul de la Saxo Bank subliniază că băncile centrale au cumpărat într-adevăr multe active, dar, de fapt, când ne uităm la nivelul datoriei private din multe ţări, acesta este extrem de ridicat; prin urmare, riscurile următoarei recesiuni sunt şi acestea mai mari.

„Sunt 100% sigur că va fi o criză mai mare decât precedenta”, crede Dembik. Ce este de făcut, în acest context? Analistul de la Saxo Bank oferă sfaturile pe care le împărtăşeşte de obicei şi clienţilor companiei pe care o reprezintă: „Când există o perioadă proastă pe piaţă, o recesiune, doar trei opţiuni sunt sigure: aurul este sigur, companiile din domeniul consumului, care performează destul de bine în perioade de criză − este evident, în continuare se cumpără alimente, iar ultima opţiune sunt banii.”

Sesizează că ciclurile economice sunt normale, însă faptul că criza anterioară nu a condus la rezolvarea greşelilor şi la eliminarea datoriilor va face lucrurile mult mai rele de această dată. „De aceea cred că următoarea criză va fi mai puternică; există câteva legături între politicieni şi bănci, conceptul de too big to fail pentru sectorul bancar va fi înţeles ca o greşeală, în cele din urmă vorbim despre bănci mari, care sunt un risc pentru economie.”

În contextul unei crize, cel mai afectate domenii se leagă, potrivit analistului de la Saxo Bank, de noile tehnologii, iar Tesla este cel mai bun exemplu în acest sens, din punctul lui de vedere. „Proiectul Tesla este uimitor, am crezut în ceea ce fac ei − dar problema este că nu reuşesc să livreze, au nevoie de prea multă finanţare, costul capitalului creşte, încep să piardă încrederea analiştilor, este compania perfectă pentru a ilustra excesul în prezent.” Astfel, crede el, chiar dacă această compania a fost „trendy” o perioadă de timp, în contextul unei crize nu ar putea supravieţui.

„Toţi credem în ele, dar nu înseamnă că vor performa bine în perioade de criză, performează bine în perioade de revenire economică, în mod clar foarte bine − dar nu cred că poate fi considerată «a safe heaven», este cel mai vulnerabil sector economic din punctul meu de vedere.”

Analistul de la Saxo Bank oferă perspectiva sa şi asupra modului în care monedele digitale şi tehnologiile din spatele acestora vor influenţa lumea finanţelor.

„Blockchainul, dacă este implementat bine, poate să ajute la realizarea întregului back office din bănci. Acest lucru înseamnă că multe joburi, în special din Europa est-europeană, pot să dispară, fiindcă blockchainul va prelua o parte din aceste activităţi”, crede Dembik.

Observă că majoritatea băncilor centrale au publicat explicaţii legate de modul în care poate fi folosit blockchainul pentru a schimba politicile monetare.

„Este o inovaţie, sunt foarte optimist în ceea ce o priveşte, dar câţiva dintre pierzători vor fi marile bănci comerciale, din cauză că nu reuşesc să inoveze”, spune Dembik. Majoritatea marilor bănci comerciale, crede el, din moment ce nu au capacitatea să inoveze la nivel intern, cumpără start-up-uri, dar în majoritatea cazurilor acele start-up-uri nu reuşesc să evolueze: „Băncile omoară inovaţia atunci când cumpără start-up-uri”. 

Aşadar, în timp ce companiile de dimensiuni medii sunt capabile să inoveze, iar câteva bănci online sunt foarte promiţătoare, marile bănci din ziua de azi sunt pierzători ai revoluţiei tehnologice. El spune că totuşi că acestea nu vor dispărea, din două motive: „au în continuare mult cash şi au conexiuni politice”.

Oferă ca exemple ţări precum Germania, Franţa şi chiar şi Italia, unde majoritatea băncilor mari, chiar şi cele în formă foarte proastă, au în continuare susţinerea politicienilor. „Probabil vor fi mai puţin profitabile decât acum, aşadar vor avea reduceri de costuri, vor concedia oameni - aş spune că dacă eşti tânăr şi abia ţi-ai obţinut licenţa, să nu te duci niciodată să lucrezi în sectorul bancar, este cea mai mare greşeală pe care poţi să o faci.”

Pe de altă parte, criptomonedele vor schimba mult din politicile monetare şi reprezintă, din punctul lui de vedere, viitorul banilor. „Nu va fi vorba despre Bitcoin sau Ethereum − nu aş fi spus nimănui să investească în Bitcoin − sunt prea multe probleme, dar cred că monedele digitale sunt viitorul banilor.”

Când vom vedea o ţară cu o monedă digitală? În timp ce exemplul lui Petro, moneda venezueleană, este o înşelătorie a guvernului venezuelean, toţi cumpărătorii acesteia fiind în Venezuela, ceea ce înseamnă că e vorba despre instituţii venezuelene, bănci centrale, etc. şi nu există investitori străini în aceasta, Christopher Dembik este de părere totuşi că sfârşitul cash-ului va veni. „Acest lucru este mult mai bun pentru majoritatea statelor pentru că problema cu statul este că vrea să lucreze unde se duc banii şi va fi o modalitate foarte bună pentru el să controleze acest lucru − mult mai bine decât cash-ul.”

El nu crede că există un viitor pentru criptomonedele lansate deja, în special pentru Bitcoin. Este de părere însă că anumite guverne vor începe să folosească tehnologia criptomonedelor pentru a implementa propriile monede digitale şi vor avea succes fiindcă vor fi credibili. În Venezuela nu există credibilitate, dar monedele digitale lansate în Scandinavia ar putea avea mare succes – în contextul încrederii generate de ţările de aici.

Dembik crede totuşi că este o chestiune de decenii până când se va realiza acest lucru; este nevoie de regularizarea domeniului, tehnologia are nevoie de îmbunătăţiri şi, deocamdată, analistul nu observă vreun guvern sau bancă centrală care să facă acest pas în curând. „Când vine vorba despre politici monetare, este nevoie mereu de decenii pentru schimbări atât de mari precum aceasta.”

Dembik a vorbit şi despre intrarea României în zona euro, pas pe care îl consideră a fi o greşeală. „Călătoresc deseori în Polonia şi, de fiecare dată când merg acolo, ceea ce spun este nu ar trebui să adopte euro. De ce? O astfel de decizie este benefică doar pentru o economie foarte puternică, cu o competitivitate foarte ridicată; dar dacă arunci o privire spre Slovacia şi chiar şi ţări ca Spania, Portugalia, Italia, acestea au pierdut multă competitivitate din cauza introducerii euro. Aşadar euro este un vis frumos, dar, de fapt, dacă nu ai o competitivitate puternică a produselor, poate însemna mari probleme pentru ţara respectivă.”

El oferă exemplul Slovaciei, ţară care a aderat la zona euro în 2009 şi, ulterior, a intrat în recesiune. Chiar dacă economia globală per ansamblu nu se afla într-o stare bună în acel moment, crede că impactul acestei schimbări a contribuit la involuţia situaţiei economice a ţării.

„Nu este o mişcare inteligentă, mai ales când vezi probleme mari în interiorul zonei euro în termeni de politică; acum câţiva ani m-am întâlnit cu fostul guvernator al băncii centrale din Polonia, el este un social- democrat, proeuropean, mi-a spus că nu adoptă euro nu fiindcă nu au încredere în monedă, ci în politicile din spatele acesteia, ştim că vom avea un impact negativ asupra economiei noastre.”

Care sunt soluţiile pentru o creştere economică puternică? Christopher Dembik este de părere că pentru economia României, cel mai bun pariu este ca în continuare să ofere servicii pentru ţările vestice: „Este cel mai bun pariu, funcţionează bine. Trebuie să investiţi însă mai mult în educaţie, fiindcă este singura modalitate prin care veţi putea inova. Totodată, trebuie să aveţi un parteneriat puternic între sectorul privat, educaţie şi stat”.

Analistul oferă exemplul Tel Avivului, unde a locuit pentru câţiva ani. El spune că a fost uimit să regăsească în acelaşi campus, pentru studenţii din domeniul IT, guvernul, companiile private, educaţia – toate lucrau împreună pentru a asigura inovaţia. „Nu avem un astfel de parteneriat nici în ţările vestice; trebuie să existe genul acesta de parteneriate pentru că este cheia spre a merge upmarket, trebuie să inovaţi. Ştiu că în Europa Centrală şi de Est sunteţi foarte buni în industria jocurilor, care evoluează deja spre upmarket, dar trebuie să găsiţi noi industrii, noi pieţe de nişă în care să aduceţi inovaţie, poate va lua mult timp, dar va ajuta pe termen lung.”

Cum e văzută acum România în Franţa, ţara sa de origine? „Pentru investitorii francezi, e prea departe. Nu o înţeleg. Majoritatea francezilor nu îşi aduc aminte legăturile puternice dintre Franţa şi România, nu înţeleg foarte bine în ce constă economia României în prezent – nu ştiu despre IT-ul foarte puternic, nu toţi ştiu asta – cred că există nevoia ca România să facă lobby în Franţa pentru a încerca să atragă investiţii.”

Chiar dacă avem exemplul unui mare investitor precum Renault, crede că este nevoie de aducerea mai multor investiţii: „Trebuie să faceţi ceva pentru a-i seduce pe investitorii francezi. Problema este că deseori investitorii francezi nu se uită la Europa Centrală şi de Est. Se uită la ţările vestice, la nordul Africii − Maroc, Algeria dar e păcat, pentru că eu cred − din moment ce aveţi angajaţi foarte talentaţi − că puteţi face foarte multe”.

O parte din munca lui Christopher Dembik este formată din călătorii în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, iar în România s-a aflat recent pentru a se întâlni cu o parte dintre clienţii Saxo Bank pentru a le prezenta o perspectivă a situaţiei economice globale şi a evoluţiei pieţei de capital.

El mărturiseşte că a ajuns să studieze economia accidental. A studiat ştiinţe politice, şi-a dorit o carieră politică, a candidat ca primar în Franţa şi a ajuns chiar să îl sfătuiască pe Emmanuel Macron în campania sa în aspecte care ţin de macroeconomie – şi în prezent îi sfătuieşte pe o parte din membrii echipei sale în legătură cu situaţia economică politică din Europa Centrală şi de Est.

A lucrat şi pentru Ambasada Franceză din Israel şi pentru un start-up financiar din Israel. La întoarcerea în Franţa, s-a angajat la Saxo Bank ca economist pentru biroul francez al companiei, iar în prezent lucrează pentru compania globală.

În urma vizitei în România, a observant că clienţii români au cunoştinţe solide de economie, chiar mai multe decât în ţările vestice şi, în special, în comparaţie cu ţara sa de origine. „Cunosc foarte bine evoluţia pieţei de capital. Clienţii francezi, de obicei, au mai puţine cunoştinţe, în majoritatea cazurilor, dar mulţi bani; pentru a deveni unul dintre clienţii noştri din România trebuie să ai deja un nivel ridicat de câştiguri, în Franţa este un profil diferit şi am fost extrem de impresionat.” A observat de asemenea că majoritatea clienţilor aşteaptă câştiguri pe termen scurt şi mediu; totodată, investitorii români sunt mai dispuşi să îşi asume riscuri decât clienţii din alte ţări.

„Acest lucru este deopotrivă pozitiv, înţeleg riscul, vă ofer un exemplu: am fost uimit de cât de multe întrebări am primit legate de criptomonede; dacă vorbesc cu investitori britanici, francezi şi chiar şi germani, îmi vor spune că acestea sunt o înşelătorie, în care nu investim. Aici am observat un interes puternic, am fost impresionat − este prima dată aici şi am fost surprins.”

Christopher Dembik mărturiseşte că, deşi îi place economia, ştie că nu îşi va petrece toată cariera în acest domeniu, lucru pe care îi sfătuieşte şi pe studenţii la economie pe care îi întâlneşte. „Nu este o ştiinţă exactă, greşeşti de mai multe ori decât ai dreptate − dacă faci 20-30 de ani de carieră ca economist, în cele din urmă nu mai suporţi, repeţi de milioane de ori aceleaşi lucruri, ce le spun studenţilor este că pot face asta la începutul carierei lor, dar să se gândească la valoarea pe care ar putea-o aduce mai târziu asupra unei companii, guvern etc.”

De altfel, descrie postura de economist drept una facilă: „Critici, dai sfaturi, dar nimeni nu verifică de fapt ceea ce spui, nu îţi asumi responsabilitatea pentru nimic. Mi-ar plăcea să îmi asum responsabilitatea, de aceea îmi place politica, fiindcă îmi place să îmi asum responsabilitatea de a schimba vieţile oamenilor”.