Focus citeaza opiniile reprezentantilor FMI, ai Bancii Centrale Europene si ai Comisiei Europene, care au discutat saptamana trecuta la Atena posibilele optiuni pentru recapitalizarea si consolidarea bancilor din Grecia, in conditiile in care pietele externe sunt practic inchise pentru statul elen si pentru institutiile bancare din aceasta tara, ce isi sustin lichiditatea prin credite de la Banca Centrala Europeana.

Expertii FMI, ai BCE si ai CE considera ca fuziunile intre bancile grecesti, de care s-a tot vorbit in ultimele luni, n-ar reusi sa asigure recapitalizarea, intrucat "atunci cand doi saraci hotarasc sa se casatoreasca, nu inseamna ca devin automat bogati". Pe de o parte, expertii au incurajat bancile sa caute investitori strategici in strainatate; pe de alta parte au avertizat ca investitorii straini nu au incredere in Grecia si nu-si vor asuma riscuri, atata vreme cat piata elena le ofera impozite mari si o legislatie a muncii nefavorabila pentru angajatori.

Asa se face ca expertii au ajuns in cele din urma la solutia vanzarii subsidiarelor de banci grecesti din sud-estul Europei: o subsidiara solida din Romania sa preia o alta mai slaba din Bulgaria, de pilda, sau poate invers. Conform FMI, aceasta ar reduce costurile de operare si ar creste profitul, iar concurenta dintre bancile grecesti ar continua fara problemele de orgoliu sau de suprapunere a atributiilor care ar aparea in cazul unei fuziuni. "Gasiti bani sau vindeti" a fost sugestia expertilor, potrivit ziarului elen To Vima.

O alta sugestie a fost ca bancile sa se alature Fondului pentru stabilitate, din care vor putea primi bani in schimbul cedarii catre stat a unor actiuni preferentiale, iar daca in cinci ani o banca nu returneaza banii catre Fond, atunci actiunile vor deveni actiuni ordinare, cu drepturi de vot aferente. In plus, statul va avea dreptul sa-si numeasca un reprezentant in consiliul director al bancii, cu drept de veto in decizii.

Sensul acestor recomandari este ca bancile grecesti sa-si poata majora capitalul si astfel sa-si poata reduce dependenta fata de Banca Centrala Europeana, care nu le mai poate finanta la infinit, mai ales in contextul in care toate previziunile vorbesc de o deteriorare a climatului economic in Grecia in 2011 si de noi dificultati pentru banci.

Finantarea de la BCE pentru nevoile curente de lichiditate ale bancilor grecesti a totalizat 95,9 miliarde de euro in august, ajungana 19% din totalul activelor bancare, scrie Reuters.

Intre timp, scenariile ce vorbesc de fuziuni continua sa fie vehiculate in presa. Ideea fuziunii dintre Eurobank EFG si Alpha Bank a fost respinsa de un oficial al Eurobank, dar contactele intre actionarii acestora continua, conform presei elene. Saptamana aceasta, de asemenea, consultantii alesi de guvern - Lazard, HSBC si Deutsche Bank Londra - se vor pronunta si asupra proiectului de cumparare de catre Piraeus Bank a Bancii Agricole si a Hellenic Postbank. Alte informatii vorbesc de o fuziune Piraeus-Marfin, in timp ce National Bank of Greece si-a majorat capitalul cu 2,8 miliarde de euro, vanzandu-si 20% din actiuni catre Turkish Finanz Bank.

La jumatatea lui octombrie, bancile grecesti vor trece un nou test de credibilitate, de asta data organizat de autoritatile elene - un test de solvabilitate si rezistenta la socuri financiare care va urmari mai exact profilul fiecarei banci, expunerea la titlurile de stat elene, investitiile in strainatate si politica de creditare. La testul de stres financiar organizat de autoritatile monetare europene in vara pentru 91 de banci din Europa, o singura banca greceasca a ratat testul - ATEBank.