Pentru multi membri estici ai UE, criza financiara a fost "o trezire la realitate care a venit la timpul potrivit", intrucat cresterea excesiva pe credit, favorizata de dobanzi mici, ducea la supraincalzire economica si chiar la "bule" ale activelor in unele tari, a spus Nowotny, care este si guvernatorul Bancii Nationale a Austriei, cu ocazia unei conferinte financiare franco-austriece la Paris.

Criza a permis autoritatilor, in schimb, "sa recunoasca la timp tendintele cu potential periculos" si sa le limiteze impactul. Acum, politicile publice vor fi menite sa protejeze dinamicile cresterii prin mentinerea la niveluri adecvate ale creditarii, in conditiile evitarii "exceselor trecutului", sustine bancherul austriac. Gratie noilor reglementari bancare si unei supravegheri macroprudentiale mai bune, nu vor mai exista rate de crestere a creditelor de pana la 16% pe an, "ceea ce e un lucru bun". "Inseamna ca am invatat de la criza", afirma Nowotny. De-acum, adauga el, mai ramane si ca lectiile sa fie aplicate in politicile guvernelor.

Impactul acestei scaderi a creditelor va fi mai mare in economia austriaca decat in Franta, a sugerat reprezentantul BCE. Comertul cu Europa Centrala si de Est se ridica la circa 20 de miliarde de euro pe an pentru ambele tari, insa aceasta inseamna doar mai putin de 1% din PIB in Franta, pe cand in Austria inseamna circa 6%.

Cotidianul New York Times a publicat luni un comentariu in care remarca dezavantajele creditarii masive in valuta in tari ca Romania sau Ungaria, unde imprumutul in alte monede era inainte de criza mult mai accesibil din cauza inflatiei mai mari si a dobanzilor mai mari la monedele locale.

Comentariul, prilejuit de recentele temeri de pe pietele financiare privind situatia Ungariei si efectele ei in zona, reaminteste ca orice depreciere semnificativa a monedelor nationale loveste direct in cei ce s-au imprumutat in euro, yeni sau franci elvetieni, ceea ce si explica de ce tarile mentionate au avut nevoie de la inceputul crizei sa se imprumute cu sume mari de la UE si FMI.

Riscul s-a redus pe parcursul lui 2009, insa caderea forintului cu 6% vinerea trecuta, dupa ce liderii Fidesz au asemuit situatia tarii cu cea a Greciei, a retrezit discutia privind vulnerabilitatea la socuri a economiilor din Est. Banca Centrala Europeana a avertizat recent ca imprumuturile in valuta inca reprezinta mai mult de jumatate din totalul creditelor in Ungaria si Romania si peste 90% in Letonia.

Pana acum, eforturile guvernelor de a descuraja creditul in valuta a avut un "efect foarte limitat sau chiar nul", conform BCE. Piata creditelor pentru populatie in Est este dominiata de banci occidentale ca UniCredit, Erste sau Raiffeisen, iar reglementarile locale au doar un impact redus asupra acestor grupuri bancare internationale, arata Banca Centrala Europeana.

Luni, cursul leu-euro a ajuns la un maxim nou pe ultimele cinci luni, la 4,2180 lei/euro, iar cursul leu-dolar a atins recordul ultimilor sapte ani, la 3,5243 lei/dolar. Bursa de Valori a scazut cu 1,2%. Pesimista ca de obicei, Danske Bank remarca efectul de contagiune, desi de foarte scurta durata, al situatiei din Ungaria asupra altor piete europene si repeta, in analiza de luni, ca sunt de urmarit cu atentie in urmatoarea perioada "tarile dintre Ungaria si Grecia, adica Romania si Ungaria". Pentru urmatoarele 3 luni, Danske prevede un curs de 4,30 lei/euro si 3,58 lei/dolar, iar peste 12 luni are in vedere un curs de 4,40 lei/euro si 3,46 lei/dolar.