La o dezbatere din februarie despre IMM, guvernatorul BNR spunea, cu o virulenta neasteptata (si neremarcata in presa), ca ar fi "foarte bucuros" sa nu ajunga in situatia guvernatorului Bancii Angliei, Mervyn King, "care, intr-un discurs in fata membrilor Parlamentului in iulie 2010, a catalogat atitudinea bancilor fata de companiile mici si mijlocii ca fiind <sfasietoare>, precizand, in acelasi timp, ca este mai greu sa cladesti o afacere adevarata decat sa faci tranzactii dintr-un birou din Londra". Contextul afirmatiei lui Mugur Isarescu era un indemn adresat bancilor de a lucra cu IMM-urile, pornind de la constatarea ca spre deosebire de creditarea populatiei, care nu mai poate avansa in ritmuri foarte rapide, finantarea IMM este un domeniu care are potential mare de crestere, iar "bancile trebuie sa constientizeze acest potential de crestere si sa inteleaga ca, sustinând sectorul IMM, asigura tocmai dezvoltarea viitoare a propriilor afaceri".

n toate buletinele de conjunctura si sondajele in randul bancilor si al companiilor, publicate de BNR in ultimele luni, intr-o forma sau alta reiese acelasi lucru - cererea solvabila de credit si increderea bancilor de a acorda finantari a crescut aproape exclusiv in randul companiilor mari si mai mult pe termen scurt, in timp ce riscul asociat IMM a crescut, iar de incredere se bucura doar companiile din energie si industrie, la polul opus fiind constructiile. Multiple voci din mediul de afaceri au reclamat din iunie incoace (adica de cand BNR a oprit sirul scaderilor de dobanda, odata cu inasprirea politicii fiscale si cresterea TVA) ca banca centrala refuza sa ajute economia, stand cu dobanda la 6,25%, in loc s-o scada spre a stimula bancile sa dea credite.

La momentul actual, toti analistii sunt de acord ca o noua reducere a dobanzii de politica monetara ar fi fost imposibila, dupa ce inflatia a urcat in februarie peste asteptari, la 7,6%, iar unele banci (Raiffeisen) ii prevad o crestere in continuare pana la 8,5%, in conditiile in care materiile prime se scumpesc pe plan extern, iar in aprilie intra in vigoare noi scumpiri la energia electrica si gaze. Acesta e contextul in care BNR a decis sa scada rata rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancilor pentru pasivele in valuta de la 25% la 20%, ceea ce inseamna ca dupa 24 aprilie se vor pune la dispozitia sistemului bancar circa 1,3 mld. euro, conform Raiffeisen Bank.

Ce se va intampla cu acesti bani? BCR, in general cea mai optimista banca, interpreteaza masura direct drept "o incercare de sprijinire a cresterii economice". Eugen Sinca, analist al BCR, considera ca "sectorul bancar ar putea folosi lichiditatea suplimentara in valuta pentru cofinantarea unor proiecte publice de infrastructura pe termen lung sau pentru achizitionarea de titluri de stat in valuta emise pe piata locala". Un alt efect benefic ar fi reducerea datoriei externe private, dupa {inca, avand in vedere ca astfel bancile pot rambursa credite luate in anii anteriori, ceea ce este tot o premisa pentru reluarea creditarii. Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank, adauga pe lista efectelor si faptul ca majorarea lichiditatii in valuta din sistem ar putea ajuta leul sa-si consolideze castigurile din cursul ultimei luni (iar daca ne uitam la evolutia de saptamana trecuta, acest efect se vede mai curand ca o stabilizare, nu ca o apreciere in continuare a leului).

Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania, pune in schimb accent pe partea goala a paharului: nevoia de finantare a bugetului, tinand cont ca Ministerul Finantelor se confrunta in iulie cu scadenta unor titluri de 2,5 miliarde de euro. Daca la aceasta se adauga alti doi factori - lansarea noului program Prima Casa (unde reducerea RMO ar putea atrage pur si simplu o noua crestere a creditelor in valuta pentru populatie) si relaxarea termenilor acordului de la Viena din 2009 care cerea bancilor un anumit plafon de expunere pe Romania - Chidesciuc considera ca reducerea RMO ar fi de fapt doar o ilustrare la nivel monetar a unor dezechilibre din economie. Evident, fiecare analist are partea lui de indreptatire; BNR a facut insa ce putea si ce trebuia sa faca, iar mingea e de-acum doar in curtea bancilor.