Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin. Din domeniul ingineriei software vine Mihnea Călugăru, care investeşte la bursă din clasa a 10-a.

„Prima mea interacţiune cu universul investiţional a avut loc pe când eram clasa a 10-a. Îmi doream mai mulţi bani de buzunar, dar ştiam că nu mă pot angaja pentru că timpul nu mi-ar permite, prioritară fiind absolvirea unui liceu care mi-ar permite să fiu admis la facultatea visată”, povesteşte Mihnea-Ionuţ Călugăru, astăzi inginer software în vârstă de 24 de ani.

Mihnea s-a întrebat automat cum poate face bani în paralel cu studiile şi într-un mod mai mult sau mai puţin pasiv, similar cu modul în care proprietarii de imobile colectează chiriile, spune el.

NUME: Mihnea-Ionuţ Călugăru

VÂRSTĂ: 24 de ani

PROFESIE/ OCUPAŢIE: inginer software

INVESTEŞTE: part-time, din pasiune

„Coroborând dramul de economie învăţat în liceu cu media TV care flutura cu mare frecvenţă discursurile politicienilor ce presărau pe alocuri eterna «nevoie de investiţii», am ajuns la concluzia că acesta este răspunsul pe care îl caut şi eu: investiţii. Sau cum banii plasaţi inteligent se pot înmulţi”, adaugă Mihnea.

Odată ce şi-a aflat scopul, a rămas să mai descopere mijlocul prin care îşi poate înmulţi economiile, aşa că a început căutările. Google l-a aruncat în braţele primului broker care stăpânea mai bine „nemiloasele legi ale SEO-ului”, un proces de optimizare pentru site-uri care are drept scop creşterea vizibilităţii lor în rezultatele motoarelor de căutare.

„Am mers direct la secţiunea Educaţie a respectivului broker pentru că nu am fost niciodată genul care îşi încredinţează orbeşte capitalul vreunui mecanism multiplicator pe care nu îl înţelege încă. Privind înapoi la momentul acela, consider că atunci am căzut prima dată pradă uşoară idealizărilor hollywoodiene ale unor procese. Mai exact, Hollywood ne-a învăţat că investiţiile şi pieţele sunt doar despre oameni îmbrăcaţi la costume ce au în faţă calculatoare pe ale căror 2-3 monitoare se înghesuie grafice pline de lumânări japoneze şi linii de toate culorile ce se intersectează în toate modurile şi combinaţiile posibile şi din care se pot deriva alte linii şi alte valori la rândul lor”,continuă el.

Ei bine, asta se arăta şi în tot cuprinsul cursului brokerului, aşa că a început să-l citească. La finalul cursului, Mihnea a ajuns să înţeleagă principiile analizei tehnice şi aplicabilitatea acesteia în piaţa valutară. A învăţat despre tipare şi şansele ca acestea să se repete în viitor dacă au avut loc frecvent în trecut şi despre ce înseamnă anumite exprimări.Având deja o bază educativă şi un cont demo de tranzacţionare, a urmat pasul firesc, investiţiile cu bani reali.

În 2014 a început să investească la Bursa din Statele Unite, iar în 2016 a intrat pe băncile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. În timp, preferinţele în materie de investiţii i s-au schimbat.

„Am învăţat cu greu, am învăţat pe banii mei, adică am şi câştigat, am şi pierdut bani de când am început să investesc în clasa a 10-a. Până în primul-al doilea an de facultate am avut în fundal obiectivul de a deveni cu adevărat cunoscător şi investitor în piaţă. Totuşi, erau nişte lucruri care mă opreau. Simţeam că este nevoie de mult prea multă atenţie dedicată analizei tehnice pentru un randament decent”, mărturiseşte inginerul.

Cu toate precauţiile şi optimizările tehnice posibile luate, dinamismul presupus de analiza tehnică îl chema lângă monitor non-stop, lucru dificil pentru Mihnea, care punea pe primul loc studiile la acel moment. Şi mai era ceva.

„În funcţie de clasa de active ce se tranzacţiona pe pieţe, cea de capital în special, simţeam că analiza tehnică poate justifica mai mult sau mai puţin deciziile de intrare sau de ieşire din poziţii. Înţelegeam plusvaloarea adusă şi asocierea cauză-efect arătată de anumiţi indicatori, dar identificasem factori fundamentali ce influenţau direct cotaţia, lucru faţă de care analiza tehnică era agnostică”, spune el.

Acela a fost momentul în care a ales să aprofundeze şi principiile analizei fundamentale. A căutat o piaţă unde să-şi poată baza deciziile investiţionale pe informaţii care vin cât mai direct din obiectul real pe care îl reprezintă activul – în cazul pieţei de capital, modul de desfăşurare al companiei ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate.

Din zona analizei tehnice, a hotărât să ia cu el în această călătorie ce a considerat foarte util şi a început să citească şi să interpreteze rapoartele financiare ale companiilor, de unde de obicei îşi ia datele brute.

Între timp, în 2018 a finalizat studiile. Investiţiile au continuat în timpul facultăţii, dar şi ulterior, în câmpul muncii. Astăzi Mihnea Călugăru este inginer software şi a ajutat, proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii, la creşterea a două businessuri din piaţa locală.

La Confidas.ro, platformă online care oferă date de business despre companiile din România, a lucrat alături de Eduard Burghelia şi George Farauanu încă de la înfiinţarea din 2018. La Cornerstone Technologies lucrează tot din 2018, iar ulterior a preluat un rol de manager aici odată cu desprinderea unei părţi din echipă în Softbinator Technologies (simbol bursier CODE), companie al cărei CEO, Daniel Ilinca, a adus-o la Bursa de la Bucureşti aproximativ un an mai târziu.

De altfel, Mihnea spune că este studios de mic. În liceu s-a calificat la olimpiadele de chimie şi biologie, iar la biologie a luat premiul I la nivel judeţean. A obţinut şi o diplomă de competenţe antreprenoriale, iar platforma Investopedia, cea mai mare sursă de informaţii financiare din lume, o ţine deschisă non-stop. Ce a învăţat în tot acest timp?

„O regulă demnă de subliniat în mod insistent este aceea că participanţii la piaţă sunt cei care stabilesc preţul activelor. Modul în care o fac poate foarte bine să nu ţină cont de fundamentele business-ului. Mai mult, impresia mea este că pe termen scurt piaţa acţionează mai degrabă emoţional, speculativ, decât fundamental. Dar am mai învăţat o regulă, una poate chiar mai preţioasă. Făcând un pas în spate, un zoom-out temporal, pe termen lung preţul acţiunii reflectă fundamentele businessului, întorcându-se mereu la medie din aventurile speculative în care este târât de diverşi jucători”, spune investitorul.

Descoperirea aceasta a fost de aur, adaugă el, deoarece confirma validitatea stilului pe care îşi dorea să-l îmbrăţişeze, respectiv cât mai multă investiţie, cât mai puţină speculaţie. Totuşi, recunoaşte, rareori profita şi de potenţialele oportunităţi de speculă.

În perioada de gestiune activă a portofoliului, tranzacţiona companii ca Bank of America (BAC), Moderna (MRNA), Advanced Micro Devices (AMD), Twitter (TWTR), Meta Platforms (FB), Zoom Technologies (ZM) sau Alibaba (BABA). A făcut de asemenea tranzacţii speculative cu Bitcoin şi Ethereum.

„Entuziasmat fiindcă am reuşit să validez un principiu care mă linişteşte şi îmi permite să investesc mult mai puţin activ decât aş face-o într-o lume haotică în care totul e tehnic şi emoţional, am continuat cercetarea care speram să-mi aducă o strategie câştigătoare. Am vrut, în mod natural, să învăţ să găsesc acţiuni sau obligaţiuni câştigătoare. Am decis să îmi aleg investiţiile dintre companiile cu o defensivă competiţională robustă, cele care se pot dovedi imune la atacul competitorilor din acelaşi sector”, spune Mihnea Călugăru.

Pentru a le filtra, căuta la ele un anumit set de avantaje, să fie active intangibile (patente, licenţe, branduri), să aibă costuri mici de producţie comparativ cu competitorii direcţi şi altele. Mai apoi, rezultatul căutării trecea printr-o analiză comparativă cu alte companii cu profil similar pentru a valida avantajul remarcat iniţial.

Aceasta a fost reţeta pe care a încercat să o aplice din 2020 până la începutul anului 2022, „încercat” pentru că uneori a deviat de la plan cu unele investiţii speculative.

Ajungând cu povestea în prezent, izbucnirea războiului din Ucraina l-a determinat pe Mihnea să-şi lichideze portofoliul şi să aştepte cu o rezervă mare de cash până recent. Deşi îşi propusese să rămână cât se poate de neutru la sentimentul pieţei, ştiri şi evenimente şi să le trateze drept oportunităţi de consolidare, magnitudinea unui eveniment ca războiul şi incertitudinile generate ulterior l-au condus la decizia de a vinde deţinerile. „Neliniştea pieţei a ajuns şi la mine.”

Mihnea Călugăru se consideră un investitor novice. Spune că perioada în care a avut doar bani disponibili în cont i-a oferit răgazul să reflecteze şi mai mult asupra lumii investiţiilor şi şi-a dat seama că, până şi departe de agitaţia unei strategii pur tehnice, investitul fundamental activ implică la rândul său mult timp petrecut pentru studiu şi cercetare.

„Pentru a o face cum trebuie, simt că e nevoie de implicare full-time, lucru pe care nu mi-l pot permite la momentul acesta, dar pe care nici nu mi l-aş dori pentru că iubesc cariera mea actuală în inginerie software. Mai mult de atât, după mult studiu, am reuşit să observ ceva ce se ascundea la vedere – costurile intermedierii financiare. Am înţeles mai bine cum funcţionează piaţa şi care sunt actorii participanţi, respectiv cât costă serviciile acelora care intermediază procesul de a investi. Mai exact, am învăţat că trebuie luate în considerare şi comisioanele de brokeraj, cele de administrare sau pentru consultanţi financiari, dacă e cazul, cât şi taxele mai mari pe câştigurile realizate pe termen relativ scurt”, afirmă investitorul.

Coroborând pierderile ce survin în urma intermedierii financiare cu nevoia de a aloca o felie semnificativă de timp pentru a fi un investitor activ, Mihnea a decis că în momentul de faţă i se potriveşte mai degrabă o strategie pasivă.

„De ce să caut acul în carul cu fân? Mai bine cumpăr tot carul şi am încredere în economia ţării sau a ţărilor în ale căror companii investesc. Pe termen lung, să baţi piaţa e un joc cu sumă zero. În medie, vei performa similar cu piaţa înainte de comisioane, taxe şi onorarii. După scăderea acestora jocul se transformă într-unul cu sumă sub-zero, negativă. Aşadar, cred că locul unde pot interveni investitorii pentru a-şi maximiza câştigurile este scăderea pe cât posibil a acestor costuri, ceea ce echivalează cu abordarea unei strategii pasive, o strategie care să nu presupună schimbarea febrilă a deţinerilor din portofoliu. Asta este matematica care m-a făcut să iau această decizie”, spune el.

Investitorul a intrat din nou în piaţă la Bursa de la Bucureşti şi încearcă să cumpere acţiuni lunar şi să folosească metoda Discounted Cash Flow (DCF), care estimează valoarea unei investiţii pe baza fluxurilor de numerar viitoare aşteptate în cazul unei companii. Nu vrea să replice perfect componenta indicelui principal BET al Bursei româneşti şi nici să investească într-un fond tranzacţionabil care replică structura lui, ci în primele companii din indice din punct de vedere al valorii de piaţă.

Portofoliul la BVB, în ordinea ponderilor, este format din Fondul Proprietatea (21%), Banca Transilvania (19%), OMV Petrom (16%), Romgaz (10%), BRD (10%), Nuclearelectrica (6%), Digi Communications (4%), MedLife (3%), Transgaz (3%), TeraPlast (3%), Electrica (2%), One United Properties (2%) şi Transelectrica (1%).

„Folosesc serviciile Digi, la curent am contract cu Hidroelectrica (care urmează să se listeze la Bursa de la Bucureşti n.red.), la MedLife am abonamentele de sănătate, am card la BCR, dar Erste este listată la Viena (adusă şi la Bursa locală de TradeVille n.red). Mi-ar plăcea să se listeze Flip.ro, cei care vând telefoane second hand, dar cu garanţie. Anticipez deschiderea românească la surse alternative de finanţare ale afacerilor. Capitalismul în România este foarte tânăr şi piaţa este emergentă. Consider că mai există destul loc de capitalizare”, este sentimentul de investitor al lui Mihnea Călugăru.

►Œ Analiza tehnică este o abordare obiectivă prin care se urmăreşte prognozarea cotaţiilor viitoare ale acţiunilor, valutelor sau mărfurilor şi care se concentrează în principal pe preţuri, tendinţe şi modele. Metoda se rezumă în principiu la studierea istoricului graficului, fără a lua în considerare date, ştiri sau zvonuri despre companie. În analiza tehnică se folosesc programe dezvoltate special pentru acest lucru, iar reprezentarea se face prin trei tipuri de grafice – tip linie, tip bară şi tip lumânare.

► Analiza fundamentală constă în selectarea acţiunilor pe baza situaţiilor financiare ale companiei, domeniul în care activează sau situarea preţului în raport cu diferite repere ce ţin de companie şi de piaţă. Spre deosebire de cei care fac analiză tehnică, analiştii fundamentali iau în considerare toate datele disponibile referitoare la un instrument financiar sau la piaţă pentru a-i ajuta în determinarea valorii relative. Apoi caută diferenţele dintre preţul de piaţă curent şi propriile lor estimări pentru a identifica oportunităţile de investiţii.

►Ž Lumânările japoneze (candlesticks) sunt un tip de grafic de preţ folosit în analiza tehnică care indică preţurile maxim, minim, de închidere şi de deschidere ale unui activ pe o anumită perioadă de timp viitoare. Termenul provine din cultura japoneză, unde comercianţii şi traderii de orez foloseau beţe pentru a urmări preţurile pieţei, iar graficul lumânărilor japoneze este folosit astăzi de traderi pentru a căuta modele de comportament al cotaţiei. Cel mai mult sunt utilizate de către traderii din piaţa ForEx şi de cei din pieţele de acţiuni.