Agentia considera ca este foarte probabila o intrare a tarii in incapacitate de plata a datoriei in urmatoarele 12 luni, intrucat accesul tarii la credite de pe pietele financiare in 2012 si probabil si in anii urmatori este improbabil, iar aceasta creeaza o discrepanta intre proiectiile economice si realitatea finantarii disponibile.

S&P a precizat ca ar putea declasa in continuare Grecia in categoria "incapacitate selectiva de plata", in conditiile unei eventuale restructurari a datoriilor sale care sa afecteze drepturile creditorilor (de exemplu, ca detinatorii de obligatiuni elene sa accepte preschimbarea unora cu scadente pe termen scurt in unele cu termen mai lung).

Conform Business Insider, care citeaza datele Bancii Reglementelor Internationale, cei mai mari creditori ai Greciei in sectorul privat sunt bancile germane, cu o expunere de 26,3 mld. dolari, urmate de cele franceze, cu 19,8 mld. dolari.

Restructurarea sub forma prelungirii scadentelor este ceruta la ora actuala de Germania, care le propune creditorilor privati sa accepte o amanare cu sapte ani a scadentei pentru obligatiunile grecesti existente, dand astfel posibilitatea Greciei sa se redreseze economic si sa recastige increderea pietelor financiare.

Principiul este enuntat intr-o scrisoare adresata de ministrul german de finante Wolfgang Schaeuble sefilor BCE, FMI si omologilor sai din zona euro si se refera la o asumare voluntara de catre creditorii privati a acestei prelungiri de scadenta. Agentiile de rating interpreteaza insa aceasta formula drept o recunoastere a insolventei de facto a Greciei si o presiune asupra investitorilor privati, destinata sa menajeze sensibilitatea electoratului din zona euro, satul sa tot contribuie cu bani la salvarea statelor cu probleme.

Reactia Ministerului de Finante de la Atena a fost ca decizia S&P ia in calcul doar niste zvonuri puse in circulatie de reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Centrale Europene "si nu faptul ca in prezent au loc discutii intre aceste institutii si FMI, cu scopul de a gasi o solutie viabila pentru acoperirea necesarului de finantare pentru Grecia in anii urmatori". Necesarul de finantare al Greciei este de aproape 160 de miliarde de euro pana in 2014.

DE CE E ATAT DE IMPORTANTA GRECIA

Situatia este complicata, pe de o parte, de propriile probleme ale SUA - presedintele Obama le-a cerut saptamana trecuta statelor din zona euro, in special Germaniei, si investitorilor in obligatiuni grecesti sa impiedice un faliment "dezastruos" al Greciei, avand in vedere ca o criza in zona euro s-ar adauga la problema datoriilor SUA, in conditiile in care republicanii refuza o noua marire a plafonului de indatorare, solicitata de administratia Obama pentru a reusi sa asigure functionarea serviciilor publice.

"Dezastrul" la care se refera Obama este o repetare a crizei din 2008, sub forma unui anunt de insolventa al Greciei care sa antreneze nu numai vanzarea in panica de active financiare grecesti si ale zonei euro, dar si active americane sau ale unor economii emergente, repetand astfel scenariul Lehman Brothers. Contraargumentul adus de unii analisti este insa ca panica nu ar avea loc, din moment ce investitorii s-au pregatit deja de eventualitatea unei insolvente, reducandu-si deja mare parte din expunerea pe Grecia si pe alte state potential cu probleme, ceea ce a pasat finantarea Greciei in bratele BCE, ale FMI si ale bugetelor publice, asadar ale contribuabililor.

Pe de alta parte, situatia este complicata de rezistenta Bancii Centrale Europene, care refuza sa accepte o prelungire a scadentelor la obligatiunile grecesti pe care ea le detine, in valoare estimata de Barclays Capital la circa 40 de miliarde de euro. Rezistenta BCE ar insemna ca toata povara refinantarii datoriei elene ar cadea pe umerii contribuabililor din zona euro. "Nu noi cerem detinatorilor de obligatiuni sa accepte prelungirea scadentelor", a declarat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio, citat de Bloomberg. Juergen Stark, membru al consiliului BCE, a spus la randul sau ca este treaba guvernelor si a autoritatilor grecesti sa rezolve situatia, nu a BCE si a creditorilor privati.

Guvernele din zona euro si BCE trebuie sa ajunga la un acord in privinta formei de sustinere a Greciei pana la summitul din 23-24 iunie. Conform planului initial german, ar fi vorba de un nou credit de 90 de miliarde de euro, la care statele din zona euro si eventual FMI ar urma sa contribuie cu 45 de miliarde de euro, statul grec cu vanzari de active de 30 de miliarde, iar 30 de miliarde sa fie acoperite prin rostogolirea datoriilor de catre creditori.

La inceputul lui iunie, si Moody's a redus ratingul Greciei cu trei trepte, oprindu-se insa la Caa1, un nivel similar cu cel al Cubei.