CEO-ul operatorului aerian low cost Ryanair, Michael O’Leary, m-a primit pentru interviu într-un birou poziţionat modest în colţul unei încăperi tip open space unde lucrează mare parte din angajaţii companiei. În drumul spre biroul său, am aflat că s-au mutat în acest sediu de doi ani, iar culorile aprinse, imaginile cu animale sau spaţiile de recreere pentru angajaţi au fost inspirate de birourile Google. Fiecare etaj are o culoare diferită şi este dotat cu accesorii precum o masă de şedinţe construită pe scheletul unui fost motor de Boeing, un tobogan de ieşiri de urgenţă ce poate fi folosit de angajaţii companiei în locul scărilor de la etajul 1 spre parter, o masă de biliard, ori o tablă de şah supradimensionată.

CEO-ul Ryanair poartă o cămaşă cu mânecile suflecate până la cot şi se ridică din când în când în timpul discuţiei fie pentru a se uita în atlas, căutând oraşele din România aduse în discuţie, fie pentru a-şi chema angajaţii să se consulte asupra unor informaţii – la un moment dat a şi fluierat pentru a-l chema pe David O’Brien, directorul comercial al companiei şi cel care a vizitat România recent cu prilejul lansării noilor rute ale Ryanair de pe aeroportul Otopeni.

Michael O’Leary este cunoscut în presa internaţională pentru strategiile agresive ale Ryanair, dar şi pentru dezinhibiţia de care dă dovadă în interviurile cu jurnaliştii, discursul său fiind unul energic, presărat de glume – nu ezită să îmi spună la un moment dat cu o mină serioasă: „Va trebui să te împuşc dacă îţi voi răspunde“ – în momentul când îl întreb despre posibilele viitoare rute domestice de pe piaţa locală. „Avem un an grozav, care nu s-a terminat încă“, şi-a început discursul O’Leary, referindu-se la rezultatele companiei, ce au înregistrat o îmbunătăţire semnificativă anul acesta. Cea mai recentă prognoză estimează că Ryanair va transporta până la finalul anului 105 milioane de pasageri, iar profitul companiei va depăşi pragul de un miliard de euro şi va fi cuprins între 1,18 miliarde de euro şi 1,23 miliarde de euro în anul fiscal ce se va încheia în martie 2016, în creştere cu 25% faţă de previziunile iniţiale. Anul trecut, compania aeriană care operează peste 190 de destinaţii în 31 de ţări a transportat 87 de milioane de pasageri, a ajuns la afaceri de circa 5 miliarde de euro şi la un profit net de 523 de milioane de dolari, din care 25% a fost realizat prin intermediul taxelor adiţionale şi al serviciilor achiziţionate de pasageri la bordul aeronavelor. Valoarea companiei este estimată la 18,8 miliarde de euro, fiind a cincea din lume ca valoare după companiile americane Delta, American, Southwest, United Continental şi înaintea unor jucători precum IAG ori Air China, dar şi cea mai valoroasă companie aeriană din Europa.

Toate aceste cifre i se datorează lui Michael O’Leary, CEO-ul care, la 26 de ani, a plecat în Dallas pentru a-l cunoaşte pe CEO-ul companiei americane low-cost Southwest, Herb Kelleher, de la care a preluat modelul afacerii low-cost. O’Leary povesteşte cum şi-a început cariera în funcţia de contabil pentru familia Ryan, fondatoarea Ryanair, în 1987. După ce aceştia au pus bazele Ryanair, în urmă cu trei decenii, compania a început să piardă mai mai mulţi bani decât câştigau şi, după 3-4 CEO schimbaţi pe parcursul a trei-patru ani, O’Leary a acceptat postul, impunându-le drept condiţie implementarea modelului Southwest. Astfel, dacă în intervalul 1991-1994 a fost director executiv adjunct al companiei, în 1994 a fost promovat în funcţia de CEO. Compania a evoluat de la o aeronavă şi 5.000 de pasageri transportaţi în primul an de funcţionare în cel mare operator aerian low cost al Europei, cu ţinta de a transporta circa 105 milioane de pasageri până la finalul anului.

Rezultatele pozitive recente se datorează şi unei strategii diferite de abordare a clienţilor, începută în urmă cu aproximativ doi ani. „Este o experienţă total nouă pentru mine: nimeni nu mi-a spus vreodată că dacă voi fi drăguţ cu clienţii, acest lucru va fi bun pentru afacere“, mărturiseşte O’Leary cu sinceritate: „Credeam că a fi drăguţ înseamnă să le oferi oamenilor bilete de avion la preţuri scăzute şi zboruri care să nu întârzie, dar se pare că poţi fi chiar mai bun de atât. Această strategie funcţionează în mod cert, iar rezultatele vorbesc de la sine. Combinaţia dintre preţuri foarte scăzute şi repararea lucrurilor de care pasagerii nu erau fericiţi au efecte bune asupra afacerilor“. Dacă anterior clienţii erau invitaţi în mod deschis să plece dacă nu sunt mulţumiţi de serviciile companiei,  ca parte a acestei transformări se află, printre altele, alocarea de locuri pasagerilor la achiziţionarea biletelor, locuri cu mai mult spaţiu, ori introducerea unui al doilea bagaj de mână.

Planurile de creştere ale Ryanair mizează în continuare şi pe extindere. Din acest plan face parte şi revenirea pe piaţa din România. CEO-ul spune că, în aproximativ cinci ani, Ryanair va deveni compania numărul 1 pe piaţa locală, din punctul de vedere al numărului de pasageri transportaţi. Ţinteşte numărul de trei milioane de pasageri, parte a unei strategii de a ajunge la 160 de milioane de pasageri transportaţi în Europa până în 2024. „România este o piaţă nouă pentru noi, dspre care trebuie să învăţăm diferite lucruri. În cazul meu, trebuie să reînvăţ lucruri despre România şi despre Bucureşti, în special“, povesteşte O’Leary, mărturisind că, în perioada comunismului, venea în Bucureşti de două ori pe an pentru a negocia contractele companiei cu TAROM, dat fiind faptul că Ryanair nu avea atunci aeronavele şi personalul necesar operării. La vremea respectivă, TAROM închiria companiei irlandeze aeronavele şi „făceau bani frumoşi pentru că plăteam în dolari, dar banii nu mergeau la TAROM, probabil că se duceau la sistem“, povesteşte CEO‑ul, care îşi aminteşte cum compania obişnuia chiar să anuleze anumite zboruri din România ca să trimită aeronavele şi piloţii operatorului irlandez.