Aeroportul din Bangkok este cât se poate de aglomerat. Ploile abundente şi avertismentele de inundaţii care, în unele colţuri ale ţării, au dus chiar la izolarea unor oraşe întregi, nu par să-i fi făcut pe turişti să-şi schimbe prea mult planurile pentru vacanţa din Thailanda. Din contră, numărul lor este chiar mai mare şi creşte de la un an la altul, inclusiv din iunie până în octombrie, în plin sezon ploios.

Ce-i drept, Thailanda poate satisface chiar şi cele mai neobişnuite gusturi în materie de vacanţe. Pentru cupluri tinere sau familişti care caută să se relaxeze există nenumărate plaje pe insulele exotice din apropiere. Tinerii aflaţi în căutare de distracţie merg în locuri precum Koh Phangan sau Koh Tao, unde petrecerile se ţin lanţ şi unde toată lumea pare să cunoască pe toată lumea. Pasionaţii de istorie, religie şi cultură au oraşe pline de temple şi şcoli de yoga precum Chiang Mai, iar cei care vor să experimenteze latura mai sălbatică a Thailandei pot merge într-o provincie cum e Mae Hong Son şi petrece o săptămână alături de triburile din zonă.

Epicentrul turismului thailandez rămâne fără îndoială Phuket, o insulă împânzită de resorturi de lux, grădini paradisiace şi plaje tropicale care, în comparaţie cu alte colţuri ale lumii, este o destinaţie exotică de vacanţă ceva mai ieftină. Dar cea mai mare parte a industriei turistice thailandeze, care a însemnat anul trecut aproape 20 de miliarde de dolari, este generată de restul Regatului Thailandei, cum este astăzi denumită oficial ţara cândva cunoscută drept Siam.

Nu Bangkok-ul este însă locul cel mai potrivit pentru a explora şi înţelege cultura thailandeză, deşi este o experienţă în sine. Oraşul este foarte aglomerat, murdar şi aparent sărac, judecând după mahalalele în care ţi-e frică să te aventurezi ca turist şi după locuinţele înghesuite şi sărăcăcioase aflate la tot pasul odată ce părăseşti zonele centrale. Un apartament nu e însă deloc ieftin în Bangkok şi nu e vorba neapărat de locuinţele luxoase ale căror preţuri ajung fără probleme de ordinul milioanelor de dolari, ci de locuinţe obişnuite, cu două sau trei camere, care costă cel puţin 150.000 de dolari.

Viaţa de zi cu zi, în schimb, poate fi chiar foarte ieftină. Oraşul este plin de pieţe cu alimente şi mâncăruri gătite care, chiar dacă pentru turişti propun de multe ori mirosuri departe de a fi îmbietoare, pe thailandezi îi determină chiar să stea la cozi pe stradă pentru o porţie de mâncare. Şi dacă nu ai o problemă cu faptul că se găteşte în condiţii aparent nu foarte igienice, cu ingrediente păstrate în cutii şi pungi chiar pe trotuar, fără să fie neapărat puse la gheaţă, deşi temperaturile sunt destul de ridicate, şi cu ustensile mai rar curăţate de uleiul deja înnegrit, poţi mânca destul de bine cu numai câţiva bănuţi.