"Nueste o creştere spectaculoasă, nu este mult aşteptatul semn al <ieşirii din criză>, dar este un indicator bine venit care arată că, totuşi, piaţa de carte s-a reaşezat. Dacă privim obiectiv în spatele acestui procent, vedem că această creştere s-a datorat unei atente selecţii de titluri, diversificării canalelor de vânzare, dublate de acţiuni de marketing şi promovare specifice.

" Lidia Bodea, directorul general al editurii Humanitas, nu extinde neapărat performanţa editurii pe care o conduce la întreaga piaţă. Anul trecut editura Humanitas a avut o cifră de afaceri de 3 milioane de euro şi un profit de 73.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. În primele şase luni ale acestui an editura evaluată la 80-100 de milioane de euro şi-a crescut cifra de afaceri cu 6%, până la 1,25 milioane de euro.

Cu toate acestea, creşterea de câteva procente a Humanitas este un semn pozitiv venit de pe piaţa de carte după doi ani în care atât editurile, cât şi librăriile au simţit efectele crizei economice din plin. Cu insolvenţa bătând la uşă, cele mai multe edituri au redus numărul titlurilor şi tirajele cărţilor publicate, au distribuit cărţile în magazinele ce asigurau promovare la raft şi au concediat o parte din angajaţi. Cu toate acestea, piaţa a scăzut în volum. Astfel, piaţa de carte, inclusiv ediţiile de chioşc (volumele vândute împreună cu anumite ziare şi reviste), a fost estimată în 2010 la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanţ prezentat de reţeaua de librării Diverta. Fără ediţiile de chioşc, piaţa de carte din România de anul trecut se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro, mai spuneau oficialii Diverta.

Chiar dacă piaţa a scăzut, criza a cernut cumva piaţa şi s-au aşezat mai bine fie editurile puternice, fie cele care au apelat mult la proiecte speciale, intuind şi acceptând trendurile pieţei. În acest context, anul 2010 a fost, în general, unul profitabil pentru editurile din România, reiese din situaţiile financiare ale principalelor grupuri editoriale, publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Bilanţurile editurilor au arătat o situaţie previzibilă şi echilibrată în cazul marilor edituri cu tradiţie, precum Polirom şi Humanitas, dar şi discrepanţe între cifra de afaceri mare şi profitul mic - editura Litera - sau între cifra de afaceri mare şi pierderi - editura Corint. Pe de altă parte, edituri mai mici, precum Art şi Paralela 45, au reuşit să se claseze pe primele locuri în privinţa profiturilor raportate anul trecut.

Dan Vidraşcu, directorul general al grupului Litera, a declarat pentru Mediafax că cifra de afaceri mare a editurii pe care o conduce se datorează diferitelor proiecte de carte pe care Litera le-a desfăşurat în 2010 împreună cu ziare şi reviste. Totodată, Dan Vidraşcu a explicat că, în cazul Litera International, ponderea proiectelor de chioşc în cifra de afaceri este de 65%. Editura Polirom SA, care înglobează editurile Polirom şi Cartea Românească, a avut, în 2010, o cifră de afaceri netă de 4,2 milioane de euro şi un profit net de 215.000 euro.

Silviu Lupescu a declarat pentru Mediafax că, în 2010, ţinta editurii Polirom nu a fost profitul, ci menţinerea unei cote de piaţă bune în condiţii de criză: "Nu am făcut reduceri de personal, nici de fonduri destinate achiziţiei de noi copyright-uri", a spus Silviu Lupescu, precizând că "cifra de afaceri a rezultat exclusiv din vânzarea de carte prin sistemul de librării". "Nu am avut contracte de prestări servicii sau coeditare cu niciunul dintre cotidienele naţionale şi nici ediţii de chioşc. Vânzările de carte în colaborare cu Ziarul de Iaşi (cotidian local ) au avut o pondere nesemnificativă în cifra de afaceri (sub 1%)", a mai spus Lupescu.

Încercând să prevină scăderea şi în rândul propriului business, şefii editurii Humanitas au apelat, dincolo de strategia de reorganizare, la promoţii; în 2011 promoţiile au adus deja venituri de 200.000 de euro. Editura Humanitas este editura cu cea mai mare contribuţie în cifra de afaceri a grupului Humanitas, care mai cuprinde şi alte entităţi precum Humanitas Fiction, societatea de difuzare Librăriile Humanitas, Humanitas Multimedia şi Humanitas Digital. Grupul Humanitas face distribuţie prin intermediul a câteva sute de clienţi (Diverta şi Cărtureşti fiind cei mai importanţi), la care se adaugă lanţul propriu de librării.